La Betleem, in preajma Craciunului

In ajunul Craciunului, Betleemul imbraca straie sarbatoresti. Ghirlande cu becuri luminoase si brazi impodobiti se vad peste tot locul, si piata din fata Bisericii Nativitatii freamata ca niciodata.
Chiar daca accesul spre Betleem nu-i chiar atat de lesnicios, din cauza masurilor de securitate ale armatei israeliene, totusi se simte ritmul sporit al afluxului turistic. In orasul pacii, Betleemul, au aparut in ultimii ani grupari nationaliste extremiste palestiniene, serviciile speciale israeliene sunt nevoite sa le supraveghieze activitatea. Anul acesta, parca e mai usor sa ajungi la Betleem. Am raspuns invitatiei calugarului Ioan de la Manastirea Gheorghe Hozevitul si am revazut locurile fabuloase ale istoriei biblice. Din Ierusalim am iesit prin Poarta Iaffo, lasand pe dreapta, in spate, ruinele Palatului Regal al lui David si panorama Muntelui Sinedriului, unde Evangheliile spun ca Batranii si Marii Preoti evrei l-au judecat pe Iisus. Cativa kilometri mai departe, pe drumul Betleemului, intalnim prima constructie legata de istoria Nasterii Domnului: Fantana Magilor. Arabii ii spun Bir El Kadismu, dupa grecescul Kathisma (popas de odihna). Protoevanghelia lui Iacov spune ca Fecioara Maria s-a odihnit langa aceasta fantana, inainte de a ajunge la Betleem ca sa-l nasca pe Iisus. Tot aici s-au oprit si cei trei Magi, Melchior, Gaspar si regele Balthazar, si au vazut din nou steaua care i-a calauzit inca din Orient spre ieslea lui Iisus. Legenda spune ca fantana era secata, dar, la un semn al Fecioarei Maria, a tasnit apa limpede din stanca si i-a potolit setea. Sunt doar opt kilometri de la Ierusalim pana la Betleem si, in ajun de Craciun, prelatii si credinciosii crestini se pregatesc sa urce drumul spre pestera unde s-a nascut Iisus. Coloana pelerinajului va iesi din Ierusalim avandu-l in frunte pe Teophilus al III-lea, recunoscut, zilele trecute, in sfarsit, de guvernul israelian drept Patriarh al Bisericii Ortodoxe din Ierusalim. Patriarhul a fost ales in urma cu doi ani, dar fara recunoasterea statului Israel el nu avea legitimare administrativa.
Slujba din noaptea de Craciun
"E bine ca televiziunea transmite slujba din noaptea de Craciun. Prilej sa arate oamenilor care nu pot ajunge aici, locurile sfinte ale Betleemului. Aici, fiece colina, fiece drum, fiece piatra inseamna istorie si respira sfintenie, imi spune calugarul Ioan. Istoria antica evreiasca se impleteste cu evenimentele nasterii si rastignirii lui Iisus, Vechiul Testament si Noul Testament impregneaza, laolalta, locurile cu istorie sfanta". Calugarul Ioan m-a luat pe un drum laturalnic care duce la Manastirea Sfantului Ilie. E un lacas religios infiintat de crestinii locului, prin secolul VI si reconstituit, dupa ce a fost distrus de un cutremur, in 1160, de imparatul Manuel Comnenul. Biblia relateaza ca aici s-a odihnit Sfantul Ilie, ascunzandu-se sa nu fie ajuns de razbunarea reginei Izabela. In vale se vede Campul Mazarii Verzi, o campie presarata in mod ciudat cu mii de pietricele. Legenda spune ca Iisus (sau Sfanta Maria in drum spre Betleem) l-a intrebat pe un om ce seamana. "Pietre", i-a raspuns omul. "Pietre semeni, pietre vei culege", i-a zis Iisus. I-am povestit insotitorului meu ca o asemenea poveste a scris si Ion Creanga, numai ca taranul roman a zis ca seamana din "alea" si din "alea" a cules. In cartea sa despre Tara Sfanta, episcopul dr. Irineu Pop-Bistriteanul atrage atentia ca inca din acea vreme "Campul Mazarii Verzi" aminteste trecatorilor de pedeapsa vorbirii in raspar.
Inainte de a intra in Betleem, pe dreapta drumului, se inalta Mormantul Rahelei, sotia Patriarhului Iacov. Desigur, un cenotaf (mormant gol), dar sacru pentru evrei, crestini si musulmani, deopotriva. Evanghelistul Matei aminteste de plansul Rahelei cand descrie jalea mamelor din Betleem ramase fara pruncii lor ucisi din ordinul Regelui Irod. Sfintenia acestui loc nu e suficienta in fata urii si extremismului. Nenumarate incidente au insangerat locul, asa ca patrule ale armatei israeliene pazesc Mormantul Rahelei zi si noapte. Imediat ce ai trecut de Mormantul Rahelei, iti rasare in fata ochilor panorama Betleemului. In ebraica, Betleem inseamna "Casa painii"; in antichitatea biblica, aici se aflau o sumedenie de brutarii care coceau painea care era dusa spre vanzare la Ierusalim. Si astazi exista multe brutarii la Betleem, in pravalii gasesti tot soiul de painici, cu gust parca mai diferit ca in alte locuri. Orasul, cu o populatie de circa 35.000 de locuitori, candva citadela a crestinismului, sufera de scurgerea palestinienilor crestini catre alte locuri. Betleemul se afla astazi in administrarea Autoritatii Palestiniene, cu sediul la Ramallah.
De la Regele David la Iisus Hristos
Biblia asaza inceputurile istoriei regelui David la Betleem si tot aici incepe istoria vietii pamantesti a lui Iisus Hristos, imi relateaza calugarul Ioan. Biblicii Rut si Boaz l-au nascut pe Obed, al carui fiu, Iessei, a fost tatal lui David, viitorul mare rege iudeu. Evanghelistii si Parintii Bisericii Crestine stiau ca Iisus provine din spita regala a lui David. Pana la nasterea lui Iisus, Betleemul nu a jucat un rol prea important in istoria biblica. Carturarul episcop Irineu Pop-Bistriteanu scrie ca Betleemul era pastrat pentru o istorie deosebita. Aceasta "istorie deosebita" avea sa inceapa a fi scrisa o data cu nasterea lui Iisus. Istoria de fapt incepe cu decretul Cezarului Romei de a se face recensamantul provinciilor supuse Imperiului Roman. Asa au ajuns Dreptul Iosif si Sfanta Maria din Nazaretul Galileei, unde le era casa, la Betleem. Se implinea astfel profetia lui Miheia care a spus cu 750 de ani inaintea evenimentului: "Si tu Betleeme Efrata, desi esti mic intre miile lui Iuda, din tine va iesi Stapanitor peste Israel, iar obarsia Lui este dintru inceput, din zilele vesniciei". Profetia lui Miheia s-a potrivit evenimentului istoric si religios, si va fi eternizata de credinta crestina.
Biserica Nativitatii, acolo unde s-a nascut Iisus
O deschizatura nu prea mare tine loc de poarta de intrare in Biserica Nativitatii. Ca sa intri prin aceasta nisa trebuie sa te apleci si sa cobori capul, semn de umilinta religioasa ca sa stii ca intri acolo unde s-a nascut Mantuitorul. Calugarul Ioan imi mai povesteste ca Familia Sfanta, Iosif si Maria, nu erau chiar atat de saraci sa nu-si fi permis un culcus in hanul Chamaan, din apropiere. Dar toate hanurile erau pline in acele zile ale recensamantului roman, asa ca ei s-au refugiat in aceasta pestera. Cu siguranta ca inca de la inceputurile crestinismului pestera a fost venerata si a devenit loc sacru. Sfantul Iustin Martirul vorbeste de ea in secolul II al erei noastre. Cand Imparatul roman Hadrian (117-138) a profanat pestera, primii crestini s-au straduit sa-i pastreze sfintenia si istoria. Au trebuit insa sa treaca vreo 200 de ani, pana ce, in 326, Sfanta Elena, cautand urmele pamantesti ale lui Iisus, a inaltat deasupra pesterii marea Biserica a Nativitatii. Mai tarziu, va fi randul Imparatului Iustinian ca, in anul 531, sa extinda biserica cu trei noi abside si sa dea o infatisare monumentala altarului si naosului.
Imparatul a pus o pardoseala de marmora peste mozaicul antic al lui Constantin cel Mare, care a ramas ascuns peste un mileniu si jumatate. Biserica Nativitatii astfel refacuta avea sa fie crutata de invazia persilor din 614, deoarece in picturile care-i acopereau peretii erau reprezentati si cei trei Magi de la Rasarit, purtand vestminte... persane. De Craciun, in Biserica nativitatii a fost incoronat rege al regatului Latin al Ierusalimului Baldouin de Flandra, conducatorul armatei cruciatilor. Imperiul Otoman, care a respectat in genere drepturile crestinilor asupra locurilor sfinte, nu a fost prea generos cu calugarii franciscani care aveau in grija Biserica Nativitatii. Patriarhia Ortodoxa a Ierusalimului a preluat Biserica Nativitatii in 1757, si de atunci Patriahul Ortodox oranduieste toate treburile acestui loc deosebit de sacru. Trei manastiri incercuiesc fatada Bisericii Nasterii lui Iisus: franciscana, greaca si armeana. Biserica are lungimea de 60 metri si o latime de 30; patru randuri de coloane din marmora rosie ii sustin tavanul. Ca sa ajungem la ieslea sfanta, coboram cateva trepte, sub naos. Are 12 metri lungime si trei latime. Steaua de argint, fixata in piatra stancii, poarta inscriptia: "Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est" (Aici s-a nascut, din Fecioara Maria, Iisus Hristos). Turistii credinciosi din toata lumea ingenuncheaza si saruta steaua sfanta. 15 candele ard deasupra stelei zi si noapte, sase candele apartin Bisericii grecesti, sase candele Bisericii armene si patru apartin Bisericii Romano-Catolice. O impartire care dateaza de veacuri si care nu suporta nici-o schimbare. Dar nu toate obiectele sfinte antice au ramas in Pestera Nativitatii. Fericitul Ieronim, unul din Parintii Bisericii Crestine, cel care a tradus Biblia in latina (faimoasa Biblie "Vulgata"), relateaza ca leaganul din lemn al lui Iisus era imbracat in argint. Leaganul autentic a fost scos din Pestera si, din secolul al XII- lea, e pastrat in Basilica Santa Maria Maggiore din Roma. In Pestera Nativitatii, langa ieslea sfanta, se vede altarul dedicat celor trei Magi, Melchior, Caspar si Balthazar. Matei Evanghelistul spune ca cei trei Magi, intrand in Pestera "au vazut pe Prunc impreuna cu Maria, mama Lui si, cazand la pamant s-au inchinat Lui; si deschizand visteriile lor, i-au adus Lui daruri: aur, tamaie si smirna". Aurul celor trei Magi a disparut de mult, dar Pestera Nativitatii e plina de aurul si argintul darurilor aduse de pelerini de-a lungul secolelor, intre care nu putini boieri romani.
Borne istorice, dar si religioase
Langa Pestera Nativitatii se oranduiesc, una dupa alta, cateva capele sfinte, deosebit de importante pentru istoria crestinatatii:
1. Capela Sfantului Iosif, sfintita de vedenia avuta de Iosif, cand un inger i-a poruncit in vis, cum relateaza Evanghelia lui Matei, "sa ia Pruncul si pe mama Lui si sa fuga in Egipt".
2. Capela Sfintilor Nevinovati, sfintita de sangele varsat de cei 14.000 de mici martiri ucisi din porunca lui Irod. Capela e deschisa pelerinilor numai cu ocazia praznicului Sfintilor Nevinovati.
3. Capela lui Eusebiu din Cremona, care este inmormantat aici. Dupa moartea Sfantului Ieronim, el i-a urmat ca superior al manastirii.
4. Capela Sfintelor Paula (care a murit in anul 404) si Eustochia, fiica ei (moarta in 420). Sfantul Ieronim scrie ca el personal le-a taiat mormantul in stanca.
5. Capela Fericitului Ieronim se afla pe locul unde a trait si a ostenit vreme de zeci de ani, la traducerea Bibliei din ebraica in latina, calugarul Ieronim.
Calugarul Ioan imi propune sa incheiem pelerinajul nostru aici. Imi promite sa-l reluam, cu vizitarea Manastirilor din Pustiul Iudeei si a Pesterii Laptelui, unde, conform traditiei, Fecioara Maria a stat o scurta vreme cu Pruncul Dumnezeiesc.
Ne-am asezat apoi in Piata Ieslei la Cafeneaua lui Iusuf, la o cafea cu hel. Cine nu stie ce este helul trebuie s-o bea la Ierusalim sau la Betleem. Yusuf, proprietarul cafenelei, e un palestinian crestin optimist. "Nu stiu cand va mai poposi la noi in oras Mesia Hristos, dar pacea vine, in curand", spune Iusuf. Spera ca orasul se va umple de turisti din toata lumea. "Aici s-a nascut Mantuitorul", spune. Cand ii spun ca sunt evreu, spune "salam aleikum". Si evreii sunt bineveniti la Betleem, de Craciun. La o masa alaturata, niste copii austrieci, de la Fundatia "Lumina Pacii de la Betleem", beau suc de portocale. Ei au luat lumina din Biserica Nativitatii si o vor darui romanilor. Lumina adusa in Romania este transportata in zeci de localitati romanesti prin Organizatia Nationala "Cercetasii Romaniei".

---

Despre autor: