Anibal Fernandez Calle, in varsta de 89 de ani, este un barbat care s-a nascut vizavi de casa colonelului Nicolas R. Marquez Mejia, bunicul din partea mamei a lui Marquez. Anibal, care in 1910 a fost trimis la Aracataca cu misiunea de a colecta taxele, inca nu a uitat debaraua vecinului sau, in care erau duse lucrurile vechi. Aici colonelul Marquez l-a ascuns in noaptea anului 1928 cand a inceput razboiul companiilor bananiere. "Afara zburau gloantele, iar eu am dormit aici cu mama", spune el. El s-a dus direct la arhitecti si le-a spus ca nu au refacut cum trebuie camara pe care si-o aminteste foarte bine. Se spera ca resedinta mamei lui Gabo sa fie gata in prima jumatate a anului viitor. Deocamdata s-a incheiat prima faza a lucrarilor care include o parte a casei din lemn si cinci incaperi. A fost ridicata deja camera oaspetilor, care in romanul "Un veac de singuratate" era sala bolnavilor; urmeaza atelierul de argintarie; sufrageria sau odaia vizitelor speciale; dulapurile din perete si bucataria; precum si culoarul begoniilor. Batranul Alfredo spune ca aceste odai erau foarte mici, nu aveau ferestre, tiglele casei erau mai groase, iar lemnul original al casei era din arborele de capoc. Sora lui Gabo, Aida Garc╠a Marquez are, de asemenea, propriile repere si considera restaurarea casei diferita de cea originala. Noua constructie, spune Aida, este prea inalta, nu are luminatoare, iar bucataria este mica. A spus ca nu a fost de acord de cand functionarii Ministerului i-au prezentat diapozitivele de cum va arata casa, subliniind ca nici lui Gabo nu i-au placut. "De ce ne-au mai consultat, daca nu au facut nimic din ce le-am sugerat?". Ea explica insa ca nu vrea sa intre in polemica si spera ca lucrarile sa fie incheiate, dar insista ca locuinta lor era modesta si ca aceste costuri pentru restaurare sunt exagerate. La randul sau, batranul Armando spune ca, daca ar mai avea putere, ar darama tot ce s-a facut pana acum si nu ar mai lasa in picioare decat bucataria. "Acum construiesc in loc niste camere, care inainte nu erau aici", spune el. Pe de alta parte, raspunsul ministrului Rafael Dario este mai romantic si mai literar: "Peste casa reala s-a construit casa virtuala, altfel spus casa literara, cea pe care vin sa o caute toti cei care au citit romanul <<Un veac de singuratate>> si care este resedinta familiei Buendia". La 19 decembrie a fost adjudecata a doua parte a contractului care prevede refacerea intrarii care va deveni si casa-muzeu, camera colonelului Marquez, incaperea unde s-a nascut Gabo, gradina de iasomie, odaia matusii Petra Cotes si dependintele unde dormeau servitorii. Potrivit directorului Culturii din Aracataca, Rafael Dario Jimenez, li s-a cerut inca de la inceput fratilor lui Gabriel Garcia Marquez sa ajute la impulsionarea proiectului, dar raspunsul primit a fost ca aceasta casa a fost vanduta in anii 50 si ca prin urmare familia nu a mai pastrat legatura.
Jimenez, care administreaza Casa Memoriala a lui Gabriel Garcia Marquez, a povestit ca in urma cu 14 ani un grup de studenti la arhitectura, prieteni ai familiei lui Gabo, si-au facut teza dupa aceasta casa si au primit avizul favorabil al laureatului Premiului Nobel. Fostii studenti au spus ca au fost invitati de primaria din Aracataca, dar ca nu au vrut sa participe la licitatie. (D.M.)