Am vazut o multime de preparate cu garnituri din tot felul de salate, dar n-am vazut, decat pe ici, pe colo, cate o muratura stinghera si rusinata intr-un colt de platou.     Asa ca eu le voi reabilita. Am pus mana pe o hartie si un creion si am inceput a schita tot felul de modele de aranjamente pentru platourile pentru masa de Craciun si de Revelion. Si, ca sa fiu cat mai inspirata, mi-am pus pe masa un castronel cu muraturi. Vaaaiii! Ce minuni mi-au aparut in fata ochilor!  Tablou mirositor. Am aranjat aperitive constand in sandvisuri cu icre, printre care am varat cate o bucatica de chilca sarata, uitata in zeama de lamaie; jumari taranesti, intre care am infipt sferturi de ceapa rosie si buchetele ciufulite de conopida murata; patrate din piftie de porc, pe care le-am despartit cu garduri din felii subtiri de varza rosie si rondele de telina murata; ceva toba, ornata cu felii de pepenas murat. La capitolul branzeturi, am tras tare pe bucatele de placintica de branza; cascaval si branza cu masline fara samburi si ceapa rosie. Si tuica... adevarata! Si rece si fiarta, dupa cum vrea meseanul! Am trecut la felul intai, adica un platou urias, in centru cu fripturi planturoase incoltite de carnati picanti, suparati foc pe feliile de gogosari care se inghesuiau de pe margine. Dintr-un castron aruncau arome muraturi asortate, de la rondele de morcovi, pepenasi mici, gogonele, conopida, pana la ardeii grasi umpluti cu varza. Pe masa se mai aflau si boluri mici, din sticla, asa, ca sa vada toata lumea culoarea roz si limpede, pline cu zeama de muraturi deschizatoare de drumuri pentru alte bucatele de carnat. Acum ar mai trebui doar un pic de tuica, asa, ca sa curete putin locul! si sa mai dansam un pic, pentru ca ziua abia a inceput!  Felul doi. Facem o pauza de o cafea, doua si trecem la... sarmale! Dolofane, calde-aburinde si rumenioare, sarmalele ajung degraba in farfuriile pe care se afla ardei dulci, murati, din cei lungi, iar pe farfurioare aparte, ardei iuti din cei adevarati, pentru doritorii de iuteala. Ba pentru unii si niscai hrean lacrimos si curatitor de horn tabacic. De stins? Imediat turnam niste vinisor roze, rosu, chiar si alb, numai vesel sa fie, din cel nou, ca sa stinga iuteala si sa nu se urce repede la cap. Mai vrea careva o fripturica, o slaninuta? Un carnacior? Iata-l, asteptau spasiti si rusinati, langa farfurioarele cu mustar, hrean si sfecla rosie! Merge si un vinisor, acum in timpul pauzei, ca sa se odihneasca omul! Si... iar sa mai danseze!  Desertul. Cozonacul ia ochii de la prima vedere. Doi sunt drepti, doi colacei cu gaura la mijloc, doi rotunjori si dolofani si cativa mititei facuti in forme de briose, pentru copilasi. Toti au nuca, stafide umflate de romul pe care l-au baut setoase si bucatele de rahat, ca sa impace toate gusturile deodata. Mai avem si ceva placinta cu gutui si nuca si rulouri cu branza dulce. Si... merge un vin alb, care sa ajute la lunecusul cozonacului si... ceva suc de portocale si lamai, cat se poate de natural... Mai dansam... Mda, se cam intuneca si fiecare trebuie sa plece la el acasa! Ce daca e Craciunul? Gata! Acum servesc ultima cafea si... un coniac! Asa, de turtire a fesului! Da, unul bun care sa sparga toate mirosurile de muraturi, carnati si sarmale! Unul care sa ti se imprastie in gura, sa-ti trezeasca toate simturile si sa vrei sa-ti duci nevasta acasa... Apoi ii conduc la usa! La multi ani! Sa fiti sanatosi si la punga grosi! Sa ne vedem si la anua€™ mai frumosi! Le strig eu urarea mea!  Pac! Imi cade din mana caietul de schite si ma trezesc. Muraturile din castronel aveau un aer ciudat si parca radeau pe furis mirosind si mai tare. Ah! Niciodata n-o sa mai fac planuri sau schite in apropierea unui castron cu muraturi!