La Libraria Humanitas Kretzulescu a fost lansat volumul colectiv „Cartea cu bunici" in prezenta coordonatorului sau, Marius Chivu. La eveniment au mai participat Lidia Bodea, Mihaela Spineanu si Catalin Stefanescu.

Lui Marius Chivui-a luat doi ani sa stringatextele celor 92 de autori Volumul „Cartea cu bunici", lansat miercuri seara - dupa ce a fost prezentat in premiera publicului cu ocazia Tirgului de Carte Gaudeamus - reuneste texte scrise de 92 de autori, nume sonore din mass-media autohtone, scriitori, lideri de opinie, comentatori si publicisti, printre care H.-R. Patapievici, Radu Naum, Andrei Plesu, Alex. Leo Serban, Andrei Oisteanu, Radu Paraschivescu si Pavel Susara. Lidia Bodea, director al grupului editorial Humanitas, a opinat la lansare ca volumul a fost scris „cu mult suflet" pentru ca, pe de o parte, autorii au scris despre amintiri pretioase si, pe de alta parte, pentru ca au facut-o „pro bono", incasarile fiind donate unei case de copii. Din aceleasi ratiuni, moderatorul Catalin Stefanescu, prezent la lansare, a completat comentariul Lidiei Bodea, adaugind: „Am putea spune ca este o carte-cadou de Craciun". In spiritul cartii, Mihaela Spineanu, redactor-sef al revistei „Elle", a povestit pentru cei prezenti o intimplare cu bunica ei. Marius Chivu, coordonatorul volumului, a mentionat ca, pentru a stringe textele celor 92 de autori, i-au trebuit „mai bine de doi ani, cu intermitente, si cei mai multi carora le-am propus sa scrie citeva pagini despre bunici au fost extrem de entuziasti. Desigur, unii mi-au spus ca aveau alte prioritati, insa argumentul ca volumul avea si un scop caritabil nu a lasat rece pe nimeni", a declarat Chivu.

Primul tiraj al cartii a fost epuizat rapid, motiv pentru care volumul a fost reeditat, iar Marius Chivu planuieste si lansarea unui audiobook cu „vocile" unora dintre autori. Volumul este dedicat memoriei lui Sorin Stoica, „cel mai bun tinar scriitor autohton, de la care am primit textul despre bunici cu putina vreme inainte de a muri", a explicat Marius Chivu pentru Cotidianul. Tot el a mai precizat ca „banii vor fi donati pentru un spital pentru copii care au boli terminale abia in momentul in care va fi strinsa o suma mai mare". Una dintre surprizele pe care le-a intimpinat coordonatorul volumului a fost metamorfoza unor anumite personalitati pe care le-a invitat sa scrie despre bunici, VIP-uri care au devenit „deschise si melancolice."

Cartea, care cuprinde 552 de pagini, este scrisa in registre naratoriale uneori surprinzatoare, si nu cade in pacatul sentimentalismului sau al patetismului. Autorii au scris uneori mai sec, trasind o genealogie, iar alteori ceva mai eseistic sau chiar aproape poetic. La fel de diferiti sint si bunicii: intelectuali subtiri, boieri, tarani, vinzatoare de acadele, cafegii, dintre care unii au fost afectuosi cu nepotii lor, iar altii meschini si plini de ciudatenii. Ca nota generala, bunicii sint extrem de pitoresti. Iata, de exemplu, cum isi descrie bunica scriitorul Radu Cosasu: „Deloc bigota, atee discreta, dar tenace, bunica-mea, numita si Maia, s-a stins cam pe la 90, ceea ce ar dovedi realismul cu care stia sa negocieze si sa se tocmeasca aprig; nu se plingea de sanatate (o singura data a lesinat linga mine, la teatru, la «Noaptea Regilor», dar si-a revenit repede, cu putin parfum pe la nas), nu-si lua tensiunea, nu tinea sa fie disperata, tinea insa enorm la pret, la ban, nu se juca in problemele astea".

Marta Petreu a avut un bunic cu un picior de lemn (il impuscase groful pentru ca nu tesalase bine caii, in 1906), Florin Lazarescu avea o bunica ce isi schimba testamentul frecvent, in timp ce bunica Ioanei Nicolaie avea o mosie care cuprindea inclusiv munti. Cu nimic mai prejos era bunicul criticului de arta Pavel Susara: „Era o fire apriga, un luptator care ducea curajul pina la responsabilitate, se minia repede si iubea patetic, ii dispretuia profund pe comunisti si scria vehement la ONU secretarului general U’Thant, ca i-au luat rusii pamintul si el nu are pensie…".