Am pornit a colinda

De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc colinda. Chiar daca ninge sau daca este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si pornesc pe ulitele satelor ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Asa se obisnuieste de mii de ani. La Craciun sa se mearga cu colindul, dupa un anumit ritual. Cum era candva? Nu prea diferit de astazi... Bunicii isi purtau nepoteii in carca, prin nameti, si nu uitau sa ia cu ei un ciomag, sa se poata apara de vreun caine iesit de prin cate o curte. In casa mirosea a covrigi, mere si a tamaie. Inainte de a iesi de prin case, micutii primeau de la bunica o traistuta, cusuta special pentru ei, in care isi adunau darurile. Fiecare gazda colindata punea in traistutele micilor colindatori mere, nuci, covrigi calzi, biscuiti si bomboane, toate randuite din vreme pentru ei. Razele lunii se oglindeau pe zapada geruita si batatorita de saniile trase de cai. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii porneau din casa-n casa si strigau la ferestrele luminate: "Buna dimineata la Mos Ajun!/ Ca-i mai buna a lui Craciun!/ Ne dati, ori nu ne dati?", rasunau glasurile micilor colindatori... Gazda iesea in prag si le impartea covrigi, nuci, mere sau colacei framantati chiar in seara de Ajun...


ORIGINEA COLINDELOR. Bucuria colindului este nemarginita... Originea colindelor se pierde in vechime, iar sarbatoarea Nasterii Domnului este an de an prilej de bucurie, pace si liniste spirituala. "S-a pastrat, iata, pana in veacul XXI, tot ceea ce tine de traditia colindatului ca forma de manifestare majora, marcand din Ajun si pana in a treia zi de Craciun viata spirituala a comunitatii. Din punct de vedere literar, colinda prezinta cateva particularitati, atat in modul de structurare a textului, cat si in forma de interpretare a acestuia. In colindatul romanesc s-a pastrat o interesanta formula de impletire a elementelor precrestine cu cele crestine, fara sa inregistram forme de sincretism antagonic", arata prof. univ. dr etnolog Doina Isfanoni, director stiintific al Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti". Specialistul exemplifica aceste afirmatii prin referiri la zona Bihorului, unde colindatorii sunt insotiti de Turca, o intruchipare fantastica a Caprei, simbol stravechi cu dublu rol, de a aduce prosperitate si de a alunga spiritele rele. "In Bihor, feciorii sunt invitati in casa si canta superbe cantari: colinde de batrani, colinde de gazda, colinde dedicate agricultorilor, pescarilor, vanatorilor etc, glorificand astfel aceasta deschidere catre intelgerea muncii omului nu numai ca pe o activitate trudnica, ci si ca pe o expresie a rugaciunii. De aceea, colinda este cantare catre Dumnezeu, este cantare pentru munca omului, este concretizare verbala a tot ce tine de nivelul, de sperantele oamenilor. Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude rugaciunea omului corect, aude sufletul curat care este purificat in perioada anterioara, a postului, iar acum are sansa de a cere, cu onestitate, lui Dumnezeu clementa pentru munca lui, sprijin pentru implinirea dorintelor sale. In timp ce feciorii intoneaza colindele cerute de gazda, Turca realizeaza un dans frenetic. Harjoneste femei si fetele din asistenta. Jocul Turcii are si o componenta ludica, fiind zglobie, sagalnica, neserioasa, dar foarte semnificativa, prin perseverenta prin care isi urmareste tintele", continua doamna Isfanoni. Alaturi de Turca in sudul tarii se regaseste Brezaia, care aduce in atentie tot simbolismul Caprei. Tot in perioada Craciunului, nu trebuie sa uitam de cantecele de Stea, de Pitaraii, manifestari pastratoare de simboluri arhaice, adevarate giuvaere de spiritualitate straveche, pastrate peste trecerea timpului.

O, ce veste minunata!O, ce veste minunata
In Bethleem ni s-arata.
Caci a nascut prunc
Prunc din Duhul Sfant
Fecioara curata.
Ca la Bethleem Maria
Savarsind calatoria
Intr-un mic salas
Lang-acel oras
A nascut pe Mesia.
Pe Fiul in al Sau nume,
Tatal l-a trimes in lume
Sa se nasca si sa creasca
Sa ne mantuiasca.
     Steaua sus rasareSteaua sus rasare,
Ca o taina mare,
Steaua straluceste
si lumii vesteste:
Ca astazi curata,
Prea Nevinovata,
Fecioara Maria
Naste pe Mesia,
Magii cum zarira
Steaua si pornira,
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza.Si, daca pornira
Indata-l gasira,
La Dansul intrara
si se inchinara.
Cu daruri vestite
Lui Hristos menite,
Avand fiecare
Bucurie mare.
Care bucurie
Si la voi sa fie
De la tinerete,
Pana€™ la batranete!

 Buna dimineata,la Mos Ajun!Buna dimineata
la Mos Ajun!
Ca maine e
Mos Craciun.
Ne dati ori nu ne dati?
Ori plecam suparati?
Ne dati un covrig,
Ca murim de frig?
Ne dati o bolindeata
Ca o sa cadem
pe gheata?!
Am venit si noi o data,
La un an cu sanatate,
Si la anua€™ sa venim,
Sanatosi sa va gasim.
Buna dimineata,
la Mos Ajun!
Scoala-mi-te,
doamna mare,
Si ne-aprinde-o
lumanare,
Lumanarea
 
cea mai mare,
Care-ai pus-o-ntre icoane,
Trei icoane-n
casa mare,
C-a intrat
Ajunu-n curte.
Lasa€™ sa intre
Sa colinde,
Ca de mult
n-a colindat.
Ce-a fost verde
s-a uscat,
Ce-a a€™nflorit
s-a vestejit.
Numai foaia fagului
Sade-n poarta Raiului
Si-l priveste pe Hristos
Ca un trandafir
frumos.
Buna dimineata,
la Mos Ajun!


 

---

Despre autor: