Consiliul de Securitate pentru Kosovo

Comunitatea internationala se pregateste pentru reuniunea de azi a Consiliului de Securitate al ONU care va dezbate chestiunea Kosovo. Premierul sarb Vojslav Kostunica a avut ieri intalniri la New York inaintea reuniunii Consiliului de Securitate, informeaza postul de radio B92. Conform sursei citate se asteapta ca premierul sarb sa solicite Consiliului de Securitate sprijinul pentru continuarea negocierilor privind statutul final al Kosovo, intr-un efort de gasire a unei solutii de compromis.
Presedintele de la Belgrad Boris Tadic a declarat ca nu se asteapta ca reuniunea de azi a Consiliului de Securitate sa fie si ultima in privinta problemei Kosovo. Presedintele sarb a mai adaugat ca nu se asteapta ca la aceasta reuniune sa fie luate decizii finale, o hotarare substantiala fiind asteptata pentru reuniunea din ianuarie a Consiliului de Securitate. Ieri sarbii din provincia Kosovo au organizat un mars de protest la Kosovska Mitrovita fata de infiintarea unei misiuni a Uniunii Europene in aceasta provincie. Din partea Serbiei, la sesiunea Consiliului de la New York vor asista premierul Vojislav Kostunica, ministrul de Externe Vuk Jeremic si ministrul sarb pentru Kosovo, Slobodan Samardzic. Etnicii albanezi vor fi reprezentati de presedintele provinciei, Fatmir Sejdiu, care a primit o autorizatie speciala pentru a asista la sesiune la cererea sa.
Baze ruse in provincie
Liderul ultranationalist sarb Tomislav Nikolic, unul dintre principalii candidati la viitoarele alegeri prezidentiale programate pentru 20 ianuarie, a declarat ca ar trebui infiintate baze militare rusesti in Serbia, pentru a contracara "amenintarea" venita din partea SUA in cazul Kosovo, informeaza Rompres. Nikolic a mai afirmat ca Serbia ar trebui sa recurga la forta pentru a proteja populatia ne-albaneza din Kosovo daca provincia isi va declara unilateral independenta de Serbia, insa numai daca Alianta Nord-Atlantica va refuza sa asigure aceasta protectie.
Nikolic a cerut, de asemenea, reducerea relatiilor diplomatice si economice ale Serbiei cu SUA si celelalte tari occidentale care ar recunoaste independenta Kosovo, precum si impunerea unei "blocade totale" din partea Belgradului impotriva provinciei sudice, daca aceasta se va separa de Serbia. Tomislav Nikolic, liderul Partidului Radical Sarb, se va infrunta cu actualul sef al statului, pro-occidentalul Boris Tadic, in scrutinul prezidential programat pentru 20 ianuarie 2008.
Manifestatie sarba
Cateva mii de sarbi din Kosovo au organizat ieri o manifestatie impotriva "misiunii ilegale a Uniunii Europene" din aceasta provincie si pentru respectarea integritatii Serbiei, relateaza Mediafax. Marsul de la Kosovska Mitrovita, organizat de Consiliul National Sarb (SNV), are loc cu o zi inaintea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU dedicata viitorului statut al Kosovo, in semn de sprijin pentru pozitia oficiala a Belgradului in aceasta criza. Manifestatia se desfasoara sub motto-ul "Nu misiunii ilegale a UE care incalca rezolutia ONU, Nu independentei Kosovo, un mare Da pentru un Kosovo ca parte a Serbiei si pentru sarbi care sunt cetateni cu drepturi depline ai Serbiei". Cateva mii de persoane s-au adunat in piata Sumadija din orasul Kosovska Mitrovita, situat in nordul provinciei separatiste. Importante efective ale politiei au fost mobilizate in zona. Marko Jaksici, politician sarb din Kosovo si membru al echipei de negociere, a declarat in fata multimii ca vor sa trimita un mesaj de sprijin pentru premierul Vojislav Kostunita, care conduce delegatia sarba la New York. Jaksici, care a precizat ca mitingul va fi unul pasnic, a subliniat ca sarbii vor de asemenea sa protesteze fata de sosirea misiunii UE, pe care o considera ilegala.
Pozitia Belgradului
Asteptarile sarbilor si etnicilor albanezi din Kosovo cu privire la reuniunea de miercuri a Consiliului de Securitate al ONU sunt tot atat de diferite ca si pozitiile lor fata de solutionarea problemei statutului acestei provincii sarbe - comenteaza agentia de presa EFE, preluata de Rompres. Sarbii se opun actelor unilaterale, care ar incalca dreptul international, si incearca - sprijiniti de Rusia - sa continue negocierile cu privire la statutul provinciei. "Aceasta sesiune a Consiliului de Securitate este cruciala. Dezbaterea nu va fi simpla. Rusia va lupta intens pentru continuarea procesului de negociere", afirma recent mediatorul rus Aleksandr Botan-Harcenko. Serbia considera inacceptabila o oferta de recompensa sub forma unei aderari accelerate la UE in schimbul independentei unilaterale a Kosovo.
Albanezii accelereaza
Liderii etnicilor albanezi spera ca dupa aceasta reuniune sa se accelereze procesul vizand proclamarea independentei Kosovo si recunoasterea ei de catre Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana. La randul lor, SUA si UE considera incheiat procesul de negociere, convinsi fiind ca un nou dialog nu ar contribui la vreo apropiere a pozitiilor, si subliniaza ca trebuie sa se gaseasca repede o solutie. Potrivit SUA si altor tari occidentale, cea mai buna solutie pentru Kosovo ar fi "independenta supravegheata" stipulata in planul fostului mediator international pentru Kosovo Martti Ahtisaari, dar care pentru Serbia este inacceptabila.
Scenarii posibile
Analistii considera ca scenariul cel mai probabil pentru Kosovo va fi proclamarea independentei de catre etnicii albanezi in primele luni ale anului 2008, la o data care va fi stabilita in coordonare cu Occidentul, transmite Rompres. Totusi, opiniile lor nu coincid in ceea ce priveste posibilele implicatii ale unei astfel de decizii: unii considera ca aceasta cale ar conduce la stabilizarea situatiei, altii asigura ca se va produce "efectul dominoului" in regiune. Potrivit acestora din urma, in cazul independentei, sarbii din Kosovo, asezati in majoritate in nordul provinciei, langa restul teritoriului Serbiei, si-ar declara loialitatea fata de institutiile sarbe, in timp ce albanezii din Macedonia ar putea incerca sa se alature Kosovo. Probleme ar putea aparea si in Bosnia, divizata intre musulmani, sarbi si croati. In Serbia, independenta Kosovo si recunoasterea ei de catre Occident ar putea radicaliza scena politica si indeparta tara de drumul sau proeuropean.

---

Despre autor: