Intelegerea la care a ajuns premierul belgian demisionar Guy Verhofstadt (foto) este pri­mul acord realizat in timpul celor sase luni de criza politica, provocata de comunitatile flamanda si valona. Verhofstadt, care conduce din 1999 o coalitie formata din socialisti si liberali, a reusit acolo unde a esuat crestin-democratul flamand Yves Leterme, castigatorul alegerilor din 10 iunie. Li­beralul Verhofstadt, numit cu noua zile in urma de regele Albert al II-lea, "formatorul" noului guvern, in care vor intra atat liberalii, cat si crestin-democratii, va fi insarcinat si cu pregatirea negocierilor intre flamanzi si valoni privind viitorul Belgiei. Misiunea lui se va incheia in luna martie, cand va preda, oficial, stafeta lui Leterme.   REINTOARCERE. In noul guvern, alaturi de li­berali si democrati se vor intoarce si socialistii francofoni, care au suferit o grea lovitura la alegerile din iunie. Noul guvern are ne­voie de ei pentru a obtine majoritatea de doua treimi, indispensabila adoptarii unei reforme de stat, ceruta de partidele flamande. Verhofstadt a reusit sa ii stranga la un loc pe rivalii traditionali, intr-un singur guvern, jucand cartea re­partitiei portofoliilor minis­teriale, in asa fel incat a impacat si capra, si varza. Guvernul interimar va lua masuri urgente, prima fiind adoptarea bugetului pentru anul viitor.