Pentru ca nu s-a prezentat la un proces, Ministerul Economiei si Finantelor poate pierde controlul asupra SNLO in favoarea unei firme private.

Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), cel mai mare producator de lignit din tara si principalul furnizor de carbune al complexurilor energetice, poate trece sub controlul unei firme private. Insa nu prin privatizare catre un investitor strategic ci pe degeaba, totul din cauza unei lipse de reactie atit din partea conducerii societatii, cit si a statului.

In 2004, fosta Companie Nationala a Lignitului Oltenia s-a divizat in mai multe entitati, iar Societatea de Inchidere si Conservare a Minelor (ICM) a preluat datoriile catre stat. Ulterior, datoriile SNLO (societate care a rezultat din divizare) au fost transformate in actiuni, aflate in posesia ICM, iar acestea trebuiau transferate Ministerului Economiei printr-un protocol stabilit la nivel de guvern. Ulterior, ICM a intrat in faliment, fiind numit in cazul ei si un lichidator, BNP Consult.

BNP a contestat insa, in urma cu citeva luni, protocolul, considerindu-l fraudulos. Luna trecuta, un judecator de la Tribunalul Gorj i-a dat cistig de cauza in urma absentei reprezentantilor ministerului la judecata. Practic, BNP a ajuns proprietarul SNLO fara a plati vreun ban pentru ca nu a mai transferat actiunile catre stat. In prezent, MEF desfasoara o ancheta interna pentru a descoperi cine este vinovat de delasarea prin care s-a pierdut procesul cu BNP.

Ministerul Economiei si Finantelor a mai spus ca va face recurs pina la sfirsitul acestei saptamini. In acelasi timp, conducerea SNLO, prin directorul general Eugen Davidoiu, a actionat in judecata ICM, cerind o ordonanta prezidentiala pentru a nu se inregistra hotarirea Tribunalului din Gorj in Registrul Comertului „pina ce aceasta nu devine irevocabila".

„Ce se intimpla in prezent este rezultatul unor interese mai vechi. S-a dorit inca de la inceput ca ICM sa fie actionar la SNLO, iar toate firele duc catre Ion Mantog, secretar de stat pe linga fostul ministru Seres. Acesta a semnat pentru convertirea asa-ziselor creante pe care le-ar fi avut societatea noastra catre ICM in actiuni. E un mare semn de intrebare daca acesta avea mandate sa semneze actul respectiv", spune Davidoiu. Potrivit acestuia, Mantog a avut un traseu sinuos, fiind pe rind director de resurse umane la SNLO, apoi secretar de stat si, in cele din urma, s-a intors ca director economic la producatorul de lignit. „In acelasi timp era si in AGA BNP, ceea ce seamana a conflict de interese", precizeaza Davidoiu. Acesta adauga si ca Mantog este cercetat pentru acte de coruptie la Sibiu.

La auzul acuzelor pe care i le adreseaza oficialul SNLO, Mantog a izbucnit, numindu-l pe Davidoiu „un timpit caruia nu-i poate capul nimic" si ajuns director din intimplare „dupa ce toata viata mi-a fost subordonat". Nu numai ca Mantog a declinat orice vina asupra implicarii sale in masinatiunea din urma cu trei ani, dar acesta a si aratat cu degetul catre un anume Bistritu, director economic al SNLO la acea data. „Acesta a insistat foarte mult sa se transfere datoriile in actiuni. De ce nu s-au transformat si datoriile complexurilor energetice in actiuni?", a spus Mantog, care a negat ca ar fi fost vreodata in AGA BNP.

Care ar fi cel mai negru scenariu in cazul SNLO? Daca statul va pierde la recurs si va dori sa pastreze controlul asupra companiei, atunci va trebui sa rascumpere actiunile detinute acum de BNP (66% din capital - 210 milioane de lei). In acest timp, administratorul BNP Consult, Gheorghe Babov, pune presiune pe stat. Acesta a declarat, pentru un ziar local, ca poate sa faca cu actiunile ce vrea: „Le pot revinde statului si in acest sens am trimis o adresa MEF in care le solicitam sa ofere un pret, care sa fie minimum 2.100 de miliarde de lei vechi, sau sa le vind pe piata si cine ofera mai mult va deveni patron asupra SNLO", a spus Babov.

Societatea Nationala a Lignitului Oltenia are 9.000 de salariati si incheie anul 2007 cu un profit de peste 700 de miliarde de lei. Firma are o capacitate medie de productie a lignitului de peste 20.000.000 de tone anual, in functie de comenzile beneficiarilor. Rezervele din perimetrele de lucru pot fi exploatate inca 30 de ani, iar rezerva de carbune, inca 50 de ani de acum inainte.

Miliarde de dolari investiti in minele de carbune din Australia. Detalii pe www.cotidianul.ro/select