Noul Tratat european, semnat la Lisabona, extinde competentele Parlamentului European, dar creste si rolul celor nationale, instituie o politica externa comuna si reduce numarul comisarilor europeni. O schimbare foarte importanta este eliminarea principiului consensului in adoptarea deciziilor UE in favoarea votului cu dubla majoritate. Din 2014, pentru a fi adoptate in Consiliul de Ministri, deciziile trebuie sa fie sustinute de 55% dintre statele membre (in prezent, 15 din 27 de tari ale UE), reprezentind cel putin 65% din populatia UE. Pentru a nu exista posibilitatea ca un numar foarte mic de state membre, cu o populatie mare, sa poata bloca adoptarea unei decizii, o minoritate de blocaj trebuie sa fie alcatuita din cel putin patru state. In caz contrar, se va considera ca majoritatea calificata este atinsa chiar daca nu este indeplinit crite-riul populatiei. Pina in 2017, un stat membru poate cere ca un act sa fie adoptat cu majoritatea calificata, asa cum este ea definita in Tratatul de la Nisa. Votul in unanimitate se va pastra in domenii precum fiscalitatea, politica externa, apararea si securitatea sociala.

Tratatul prevede un rol sporit al Parlamentului European. Parlamentarii, alesi direct de catre cetatenii UE, vor avea noi atributii privind legislatia, bugetul Uniunii si acordurile internationale. Se va recurge mai des la procedura de codecizie in elaborarea politicilor europene, ceea ce va conferi Parlamentului o pozitie de egalitate cu Consiliul in adoptarea legislatiei europene. Totodata, parlamentele nationale vor participa intr-o masura mai mare la activitatile Uniunii, datorita unui nou mecanism prin care ele se pot asigura ca UE intervine numai atunci cind se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar - principiul subsidiaritatii. Parlamentele nationale vor putea influenta deciziile din faza initiala a elaborarii lor inainte de a fi analizate in deta-liu de Parlamentul si de Consiliul European.

Tot din 2014, in Comisia Europeana vor fi reprezentate doar doua treimi dintre statele membre, prin rotatie, cu un mandat de cinci ani. Fiecare stat membru va fi reprezentat in doua din trei comisii. UE va avea un presedinte pentru un mandat de doi ani si jumatate. In Tratat e inclusa Carta Fundamentala a Drepturilor Omului, insa Marea Britanie si Polonia au dreptul sa nu aplice acest document in sistemul lor constitutional. UE va avea un inalt reprezentant pentru politica externa si de securitate, cu rang de vicepresedinte al Comisiei. Politica de aparare va crea obligatia ca statele membre sa actioneze solidar daca un membru este tinta unui atac terorist sau este victima unui dezastru natural sau provocat de mina omului.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca in sedinta de guvern de miercuri se va redacta proiectul de hotarire pentru ratificarea primului Tratat pe care Romania il semneaza in calitate de stat membru UE. Tariceanu spera ca Romania va fi printre primele tari care ratifica acest document.