C(RAMPE)
Anul trecut, in decembrie. Adolescenta de cincisprezece ani. Colegiul Mihai Viteazu din Bucuresti. Serbarea de Craciun. Povesteste adolescenta asta a mea cum vine o fata si tipa-n microfon cum a vazut ea ca fac cantaretele la televizor:
C(RAMPE)
Anul trecut, in decembrie. Adolescenta de cincisprezece ani. Colegiul Mihai Viteazu din Bucuresti. Serbarea de Craciun. Povesteste adolescenta asta a mea cum vine o fata si tipa-n microfon cum a vazut ea ca fac cantaretele la televizor: "mooo-uuu-oooos Craciu-u-uun". Tinde sa inghita (de-a dreptul) microfonul. E imbracata cu o fustita uite-asa si se misca unduitor pe... aaa... pe colind, ca nu-i melodie (desi unele voci s-ar putea ridica impotriva denumirii de "colind", din cauza interpretarii... a... solistei). In orice caz, tipa suferea profund la colindul asta si-si dadea chiar si sufletul.


Anul asta. Adolescenta de saisprezece ani. Colegiul Mihai Viteazu din Bucuresti. Serbarea de Craciun. Povesteste adolescenta asta a mea cum vine o fata de zece ani la serbarea de Craciun, interpretand un.... a... colind. Fata de zece ani e imbracata... a... e imbracata. Si danseaza uite-asa, cum a vazut ea la televizor ca face Bionse aia si... a... cum ii zice... aia, ma... a... Sachira. Un spectacol de-a dreptul aerobic combinat cu cardio, care ar trezi invidia oricarei dansatoare la bara din aceasta lume curata, cu copii frumosi care se bucura intr-un mod... a... care se bucura intr-un mod de. De apropierea Craciunului.


Ma gandesc cum o sa fie la anul, dar mai bine sa nu ma mai gandesc. Mai bine sa ma bucur cu inocenta de acest Craciun, bucurandu-ma cu bucurie si de copiii care vin sa interpreteze, in maniera lor, asa personala cum e, de colindele noastre traditionale. Eventual sa le dau niste exemple la baietii astia de la Seminarul Teologic "Radu Voda", care habar n-are (sic!) cum se canta colindele noastre adevarate. Copiii nostri stie mai bine, mai ales ca au in televizor un exemplu minunat. Mai e putin si-si concep programul artistic prilejuit de iminenta Craciunului cu o mie de flotari, un sir lung de facut "roata", un exceptional mers pe sarma cu o bara-n maini, cantand, bineinteles... a... colinde. Odata ajunsi acasa, parintii lor or sa fie atat de mandri de ei, incat or sa-i puna sa reproduca in fata tuturor locatarilor de pe scara de bloc acest minunat spectacol, iar ceilalti locatari or sa fie invidiosi ca ei n-au asa copii talentati la colinde cum "are" astia de la patru. Ma intreb cum ar interpreta fata asta de zece ani "sorcova". Imaginati-va o "sorcova vesela" insotita de un program aerobic combinat cu cardio, care s-ar intampla chiar pe scara blocului in care locuiti, in dimineata zilei de 1 ianuarie. La ora sapte!


Dar sa nu fim rautaciosi. In fond, o copilarie are copilul. Ca pe urma se face mare si descopera cu stupoare adevarata identitate a lui Mos Craciun "care am aparut si la tele-vizor": un sponsor bogat si bine intentionat, dispus sa-l arunce pe acest talent in valtoarea, nu-i asa, sobizului, atat de indragit, iata, inca de pe bancile scolii. De fapt, ce zicem noi "scoala". Gradinita de-a dreptul.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.