Vineri, la Spitalul Fundeni a decedat dupa o indelunga suferinta Mihai Pelin. Trupul sau va fi depus azi la capela Cimitirului Straulesti II, unde va avea loc maine ceremonia de inmormantare.


Mihai Pelin s-a nascut in vara lui 1940 la Cernauti. Absolvent al Facultatii de Filozofie din Bucuresti, a fost jurnalist  la Scinteia tineretului, Tribuna Romaniei, Ramuri si Flacara. Membru al Uniunii Scriitorilor, a debutat editorial cu volumul "Redactori si pianisti" (1967).


OPERA. Pasiunea pentru necunoscutele istoriei si gustul pentru risc al cautatorilor de adevaruri ascunse i-au favorizat sansa, rara pentru acele vremuri, de a edita la Venetia trei volume masive de reconstituiri, documente civile si militare din anii participarii Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial. A colaborat, de asemenea, cu serviciul specializat al Crucii Rosii din München (Suchdienst) la lamurirea disparitiilor unor militari germani in 1944 in Romania. Aceste si alte asemenea contributii au fost rasplatite cu demnitatea de Comandor al Ordinului Solidaritatii Italiene.


Dupa 1990 a fost angajat al revistelor romanesti pentru strainatate si al publicatiilor Baricada, Expres Magazin si Independent, in ultimii doi ani fiind colaborator permanent al ziarului Jurnalul National. Dorintei exprimate in chiar lozincile purtate si strigate de demonstrantii din 1989 de a avea acces la adevarul asupra istoriei recente, Mihai Pelin i-a raspuns cu intreaga putere si fidelitate. In cele aproape doua decenii ce s-au scurs, si-a consacrat tot efortul si timpul de care dispune un pasionat de cercetare investigatiei si studiilor in arhivele comunismului romanesc. Printre scormonitorii in arhivele speciale, Pelin a fost cercetatorul si publicistul de exceptie care a facut publice documente esentiale din zonele puterii, fara a urmari santaje ori avantaje personale. In paradoxurile "democratiei originale", prin "curatarea" din arhive a multora din informatiile consemnate de Pelin, insesi cartile sale s-au metamorfozat acum in documente valoroase.


INVESTIGATORUL. Faptul ca a fost primul cercetator care a intrat in Arhivele fostei Securitati in scopul publicarii documentelor studiate, i-a adus popularitate si prestigiu, numerosi colaboratori, dar si puternici si nemeritati dusmani. Rezultat al acestor documentari, a coordonat editarea primelor patru volume ale Cartii Albe a Securitatii (1996-1997). Mai cu seama, dintre acestea, volumul "Istorii literare si artistice (1969-1989)" a generat dezbateri si patimi.


Alte volume, avand la baza documente inedite din arhivele speciale, au fost adevarate best-seller-uri ale istoriografiei si publicisticii post comuniste. "Sionisti sub ancheta" (1993), "Culisele spionajului romanesc" (1997), "Operatiunile Melita si Eterul. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate" (1999), "Artur - Dosarul Ion Caraion" (2001), "Iluziile lui Iuliu Maniu" (2001si 2002), "Opisul emigratiei politice" (2002), "Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica" (2003), "SIE & SRI - Trecutul nu se prescrie" (2004), "Vietile pictorilor, sculptorilor si arhitectilor romani intre legionari si stalinisti" (2005) sunt cateva dintre cartile semnate de Mihai Pelin, din raftul ce-i este consacrat in biblioteca specialistilor si iubitorilor de istorie. Plecat prea devreme dintre noi, odihneste-te in pace, Mihai Pelin. Ramanem cu cartile tale.