Ca sa ajunga sa fie nominalizati la cursa pentru Ca­sa Alba, democratii si re­pu­blicanii isi etaleaza punc­tele forte de mai bine de un an. Pentru scrutinul din 2008, campania, conside­rata cea
Ca sa ajunga sa fie nominalizati la cursa pentru Ca­sa Alba, democratii si re­pu­blicanii isi etaleaza punc­tele forte de mai bine de un an. Pentru scrutinul din 2008, campania, conside­rata cea mai scumpa din istoria SUA, a inceput inca de la sfarsitul lui 2006. La fiecare patru ani, americanii isi aleg presedintele si vice­presedintele. Sistemul care guver­nea­za scrutinul pentru cele doua fotolii de la Casa Alba este unul amplu si de durata, mai ales in sensul ca inainte de cursa propriu-zisa candidatii trebuie sa-si castige dreptul si meritul de a fi nominalizati de partidele pe care le reprezinta.   PATRU ETAPE. In mod tra­ditional, procesul electoral este impartit in patru etape. Prima este faza prenominalizare, in care candidatii se intrec in scrutine primare locale si pentru numirea, in cadrul intrunirilor preelectorale, la statutul de delegati ai conven­tii­lor nationale ale partidelor pe care le reprezinta. A doua etapa consta in organizarea unor conventii nationale, desfasurate in vara anului electoral, in timpul carora cele doua partide importante isi no­minalizeaza candidatul pentru pre­sedinte si vicepresedinte si ratifica o platforma cu scopurile si pozitiile politice ale partidului. Cea de-a treia faza a procesului electoral cuprinde campania propriu-zisa pentru alegeri, in timpul careia partidele mari si mici, precum si candidatii independenti se intrec pentru a castiga voturile electoratului. Ultima este faza electorala, in care sunt alesi oficial presedintele si vicepresedintele. Fiecare candidat la nominalizarea partidului sau trebuie sa urmeze un proces complicat, costisitor si de durata si sa-si foloseasca la maximum arhicunoscutele arme secrete ale fiecarui politician care ajunge sa conduca cea mai puternica tara din lume - sa aiba bani, expunere media si sustinere. Candidatul la nominalizare ar trebui sa aiba bu­zunarele doldora de bani, expertii estimand ca suma optima porneste de la 100 de milioane de dolari (bani stransi pana la sfarsitul lui 2007, nu mai tarziu). Fi­nantarea campaniei prezi­dentiale este determinata substantial printr-un sistem de fi­nantare publica in etapa de pre­nominalizare, in perioada organizarii conventiilor si a scrutinului propriu-zis. Analistii esti­meaza ca in 2008 Statele Uni­te vor cunoaste cele mai scumpe alegeri din istoria lor, costul acestora fiind deja estimat la cel putin un miliard de dolari. Si nu numai atat. Ca niciodata, campania pentru scrutinul de anul viitor va ramane in istoria SUA drept cea mai de durata. Asta pentru ca au existat candidati care si-au inceput campania la finele lui 2006. Un alt factor important al scrutinului de anul viitor consta in faptul ca la alegeri nu s-au inscris nici actualul presedinte american, nici vicepresedintele. In plus, razboiul din Irak, puternicul lobby exercitat de grupurile de interese si forta internetului sunt cei mai importanti factori pe care se construiesc discursurile electorale.   IRAK. Campania militara pe care actuala Administratie de la Washington o sustine in Irak da deja de furca politicienilor inscrisi in cursa pentru Casa Alba. Mai ales ca SUA au pierdut cel putin 3.500 de militari in cei patru ani care au urmat bombardamentelor din Irak. Oamenii sunt ingrijorati, dupa cum a reiesit dintr-o serie de studii date publicitatii anul acesta, de situatia deloc imbucuratoare din Irak si asteapta de la viitorul presedinte o mai buna gestionare a lucrurilor, precum si o solutio­nare rapida a conflictului. Ale­ga­torii au aflat ca aproape fie­ca­re candidat joaca propria sa car­te. Democratul Chris Dodd sus­ti­ne mentinerea numarului de trupe ame­ricane in tara fostului macelar de la Bagdad, iar colegul lui de par­tid Joe Biden propune un plan in cinci puncte - de federalizare a Ira­kului si predarea puterii kur­zilor, siitilor si sunitilor in zonele pe care ei le controleaza. Hillary Clinton, fosta Prima Doamna a Sta­telor Unite, s-a pronuntat repetat pentru o retragere progresiva a trupelor, iar democratul John McCain vede ca posibila re­zolvare a crizei "un angajament mi­litar mult mai mare pentru Irak" pentru reconstructia acestei tari si pre­venirea violentelor religioase. Con­siderat favorit la nomi­na­lizarea Partidului Democrat, Ba­­rak Obama s-a dovedit de la bun in­­ceput un critic extrem de dur al raz­­boiului. Daca va fi ales pre­se­dinte, Obama va retrage treptat tru­­pele de combat si va incuraja sem­­narea unor acorduri de se­curi­ta­­­te cu vecinii Irakului. Republica­nul Mike Huckabee apreciaza ca SUA nu ar trebui sa se retraga din Irak pentru a preveni aparitia "u­nor consecinte strategice se­rioa­se pentru americani, precum si con­­se­cinte umanitare negative pen­tru ira­kieni". Mitt Romney, tot de la re­publicani, le cere america­ni­lor de rand sa-i sprijine mai mult pe mi­­litarii detasati pe frontul ira­kian.   BLOGUL, ASUL DIN MANECA. Ce nu au avut candidatii din celelalte campanii prezidentiale? Nu au avut blog. Sau nu s-au folo­sit de el la modul abuziv. Daca 2004 a fost anul aparitiei timide a blogului ca instrument politic, anul acesta avem de-a face cu o explozie de scrieri personale, insotite de imagini inregistrate de candidati si postate pe site-urile personale cu ajutorul serviciilor video. In topul preferintelor se afla site-urile MySpace si Facebook, iar cel mai popular serviciu video-sharing, YouTube, va fi partenerul televi­ziunii CNN, oferind spatiu primei dintre cele sase dezbateri politice pentru alegerile de anul viitor.     Democratii Hillary Clinton, al carei consilier de imagine a demisionat in urma cu trei zile, a mimat calmul, joi, la ultima dezbatere cu Barack Obama si ceilalti rivali democrati inainte de alegerile primare din Iowa, in contextul sondajelor care nu-i sunt favorabile si a presupusei tensiuni din echipa sa de campanie, informeaza AFP. Obama l-a citat pe liderul lup­tei pentru drepturile civice Martin Luther King pentru a vorbi despre "urgenta feroce a unei schimbari" necesare. "Natiunea noastra este in razboi, planeta este in pericol, iar americanii, inclusiv localnicii din Io­wa, depun eforturi pentru a nu ramane in urma", a spus el. Impactul acestei dezbateri, care a avut un ton neobisnuit de cordial, este crucial pentru duoul din fruntea cursei pentru investitura democrata in Iowa si New Hampshire, ai caror alegatori se vor pronunta la 3, respectiv 8 ianuarie.     Republicanii Cel mai bine plasat candidat al republicanilor este fostul primar al orasului New York in perioada in care metropola a trecut prin cel mai greu incercate momente din istoria sa, atacurile tero­riste de la 11 septembrie 2001. In varsta de 63 de ani, "edilul erou", asa cum a fost numit in urma cu mai bine de sase ani, pentru ca a gestionat exemplar situatia din metropola in timpul atentatelor, Giuliani si-a axat campania pentru nominalizare pe "12 promisiuni facute poporului american". Fostul primar promoveaza o campanie agresiva impotriva teroristilor, strategii coerente impotriva imigratiei ilegale, politici de reducere a taxelor si de incurajare a adoptiilor. Considerat cel mai liberal republican, fostul primar si-a atras, in principal, simpatia din partea electoratului feminin.         "Senatorul Barak Obama se pregateste sa castige aceasta campanie concentrandu-se pe subiecte care sunt cu adevarat importante pentru americani" David Plouffe, directorul de campanie al senatorului Barak Obama     anca.aldea@jurnalul.ro


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.