Dosarul Kosovo le-a ocupat cea mai mare parte a timpului sefilor de stat si de guvern reuniti la Bruxelles, in Consiliul European de Iarna.

Cei 27 de sefi de stat si de guvern ai tarilor Uniunii Europene au incercat ieri, la Bruxelles, la ultima sesiune din acest an a Consiliului European, sa convina asupra unei strategii comune privind independenta tot mai probabila a provinciei Kosovo. Romania a anuntat, formal, inca din dimineata aceleiasi zile, prin declaratia publica a prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu, ca se opune independentei Kosovo. Conform aprecierilor premierului, in rindul liderilor Uniunii Europene "exista un interes larg pentru sustinerea unei pozitii comune in aceasta problema". El a adaugat ca ramine insa o problema la care pozitia Romaniei este bine identificata: nu vom recunoaste statutul de independenta a provinciei Kosovo, deci nu vom recunoaste un Kosovo independent pentru ca avem serioase rezerve in ceea ce priveste modul in care acest statut trebuie acordat si posibilele consecinte asupra intregii regiuni a Balcanilor de Vest.

Pozitia Romaniei contravine, insa, celei a majoritatii UE, care inclina spre recunoasterea independentei, pozitie al carei purtator de cuvint s-a facut premierul Danemarcei. La Bruxelles, Anders Fogh Rasmussen a aratat ca liderii europeni trebuie sa "creeze un cadru comun" pentru recunoasterea independentei Kosovo, atunci cind va veni momentul.

UE a lasat la alegerea fiecarui stat membru decizia de recunoastere a noului statut al provinciei. In acest moment, Romania, Cipru, Grecia, Slovacia si Spania au precizat ca nu vor recunoaste independenta provinciei, care ar putea constitui un precedent periculos.

Guvernul cipriot, sprijinit de Grecia, este cel mai inversunat opozant al independentei Kosovo, temindu-se ca acest precedent va duce la legitimarea regimului separatist turc, care controleaza o treime din teritoriului statului, incepind de la ocupatia din 1974. Madridul se confrunta cu extremistii din Tara Bascilor si Catalonia, provincii autonome care militeaza pentru separarea de Spania. Condusa de un guvern nationalist, Slovacia refuza recunoasterea independentei Kosovo, temindu-se de o replica separatista in regiunea din sudul tarii, unde locuieste o comunitate de peste 600.000 de maghiari (10% din populatia Slovaciei).

De mentionat ca declaratia lui Rasmussen a fost facuta dupa reuniunea liberalilor europeni, la care a participat si liderul PNL, Calin Popescu Tariceanu. Rasmussen a mentionat ca liderii UE se vor limita la summit sa trimita doua mesaje: "Ca Uniunea Europeana va mentine pacea si stabilitatea in Balcani si ca statele din Balcanii Occidentali au o perspectiva europeana clara". De la 1 ianuarie, pentru urmatoarele sase luni presedintia Uniunii va fi asigurata de Slovenia. Liderii UE au discutat despre viitorul blocului comunitar, dupa semnarea, joi, la Lisabona, a noului Tratat care va inlocui Constitutia.

Liderii europeni au incercat sa ramina prudenti, la Bruxelles, pentru a nu brusca nici Serbia, care se opune independentei provinciei, nici Moscova, care sustine pozitia Belgradului. Liderii celor 27 de state membre UE au precizat, in concluziile summitului, ca eforturile de negociere intre cele doua parti au fost epuizate si ca statu-quoul nu mai poate fi sustinut. Cei 27 s-au declarat pregatiti sa accelereze pregatirile pentru o misiune civila care va reuni 1.800 de politisti si juristi, pentru a consolida administratia locala. De asemenea, liderii UE au convenit ca trebuie sa asigure Serbiei un proces de aderare mult mai rapid. (Cristian Oprea, Bruxelles)

Romania cere politici europene pentru romi La aceeasi reuniune, premierul roman Calin Popescu Tariceanu le-a cerut sprijin liderilor europeni liberali pentru adoptarea unei politici comune la nivelul Uniunii Europene privind comunitatea roma. Dupa micul dejun de lucru al Aliantei Liberal-Democrate Europene, Tariceanu a insistat asupra necesitatii adoptarii unui set de politici pentru integrarea sociala a romilor. El a precizat ca aceasta problema nu este caracteristica doar Romaniei. La reuninea ALDE, Calin Popescu Tariceanu a exprimat speranta ca Romania sa fie printre primele tari care vor ratifica, in Parlament, Tratatul de la Lisabona. Conform aprecierilor prim-ministrului, "perioada lunga de reforma institutionala s-a terminat. Acum trebuie sa ne concentram pe obiectivul ratificarii. Romania va fi printre primele tari care vor ratifica, prin Parlament, acest document".

Basescu spune ca nu a fost deloc usor la Bruxelles Presedintele Traian Basescu a declarat ieri, la Bruxelles, la incheierea summitului UE, ca, urmare a solicitarii Romaniei, Consiliul European a decis crearea fortei de stabilitate in regiune, urmind ca in ianuarie sa ia hotarirea referitoare la statutul provinciei Kosovo. Pozitia Romaniei a fost apreciata "drept constructiva" in rindul delegatiilor celor 27 de tari, dupa cum au declarat surse comunitare.

Seful statului a apreciat ca pozitia exprimata de Romania pe tema Kosovo a fost "constructiva, europeana si de aparare a interesului national". El a tinut sa precizeze insa ca, in mandatul sau, Romania nu va recunoaste independenta provinciei Kosovo. El a spus ca pleaca de la premisa ca atit Pristina, cit si Belgradul sint in Europa, iar sprijinirea pozitiilor lor trebuie sa aiba in vedere statutul de viitoare membre intr-o Europa unita, si nu de "puteri din afara Europei". Traian Basescu a adaugat ca aceasta pozitie a Romaniei nu este una usoara, iar statutul de membru UE o obliga la solidaritate europeana.

Pe de alta parte, Traian Basescu a afirmat ca spera ca cetatenilor din Republica Moldova si din insulele Capului Verde sa li se ofere in UE conditii de munca cel putin egale cu ale Romaniei, care este membra a Uniunii. El a adaugat ca in cadrul Consiliului s-a stabilit ca cetatenii din Republica Moldova si din insulele Capului Verde vor avea prioritate pe piata fortei de munca in fata cetatenilor altor state non-UE. Basescu a spus ca prioritatea legata de Republica Moldova a fost sustinuta de Romania, iar cea legata de insulele Capului Verde, de tara care actualmente detine presedintia UE, Portugalia.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a afirmat ca miercuri va cere Guvernului sa adopte Tratatul Constitutional. Ulterior, acesta va fi trimis la Parlament pentru ratificare. Premierul a afirmat ca isi doreste ca Romania sa fie prima tara care ratifica Tratatul Constitutional. (Cristian Oprea, Bruxelles)

Serbia in UE contra independentei Kosovo Daca Belgradul accepta un Kosovo independent, Bruxelles-ul e gata sa ofere Serbiei candidatura la UE, ca masura de mentinere a stabilitatii in Balcani.

Drumul Serbiei catre aderarea la UE "poate fi accelerat" daca Belgradul va indeplini conditiile pentru semnarea acordului de stabilizare si asociere (primul pas catre aderare), se arata in proiectul de declaratie al summitului european de la Bruxelles, relateaza Reuters. Cum continuarea disputei privind statutul Kosovo va duce la nerespectarea criteriilor politice ale aderarii, oferta UE a fost perceputa la Belgrad drept "un tirg". "Ar fi o propunere indecenta, iar liderii europeni au moralitate. Nu au facut o asemenea oferta", a declarat ministrul sirb de externe, Vuk Jeremic. In acest moment, Serbia este singura republica a fostei Iugoslavii care nu a semnat un acord de asociere la UE.

Oferta accelerarii procesului de aderare la UE in schimbul acceptarii independentei Kosovo a avut si ecouri pozitive la Belgrad. "Drumul catre Europa este o solutie mai buna decit orice alta optiune, de genul izolarii tarii", a afirmat presedintele sirb Boris Tadic, intr-un interviu pentru cotidianul ,,Politika’’, publicat chiar in timpul summitului de la Bruxelles dedicat dosarului Kosovo. "Cei ce declara astazi ca, in cazul unei solutii nefavorabile (privind statutul provinciei Kosovo), Serbia nu ar trebui sa adere la UE, (...) merg impotriva intereselor vitale ale tuturor cetatenilor tarii noastre si cer impingerea Serbiei spre izolare si ruina economica", a afirmat Tadic. "Daca provincia Kosovo este recunoscuta si devine membru UE, in timp ce noi raminem izolati, tocmai in acest mod ne indepartam de locurile sfinte, acelea precum manastirile Gracanita si Decani si de identitatea noastra", si-a explicat Tadic pozitia.

Presedintele Tadic, perceput drept un moderat in privinta dosarului Kosovo, beneficiaza de sprijinul UE pentru alegerile prezidentiale, stabilite pentru 20 ianuarie 2008. Surse diplomatice europene au spus ca ministrii de Externe din UE au decis informal saptamina aceasta ca, daca este stabilita data pentru alegerile din Serbia, vor evita sa intreprinda prematur actiuni care ar alimenta nationalismul. Astfel, liderii kosovari vor primi lumina verde pentru declararea independentei abia dupa incheierea celui de-al doilea tur al prezidentialelor de la Belgrad, stabilit pentru 3 februarie. Potrivit sondajelor de opinie, presedintele Boris Tadic il va infrunta pe ultranationalistul Tomislav Nikolic, liderul Partidului Radical, care ar putea fi preferat de majoritatea sirbilor, daca Kosovo isi va declara independenta inaintea alegerilor. (Razvan Ciubotaru)