Doua provocari de prima marime confrunta Romania in materie de politica externa. Situatia din Kosovo, care a facut si obiectul summit-ului de la Bruxelles, si recentul conflict diplomatic cu Republica Moldova. Pana in prezent, in ambele situatii, de
Doua provocari de prima marime confrunta Romania in materie de politica externa. Situatia din Kosovo, care a facut si obiectul summit-ului de la Bruxelles, si recentul conflict diplomatic cu Republica Moldova. Pana in prezent, in ambele situatii, de maxim interes pentru aceasta tara, conducerea de la Bucuresti a ramas corigenta. In bloc. Adica presedintele, primul-ministru si seful diplomatiei. Daca Romania nu are o politica rationala, daca nu identifica solutii si strategii proprii pe care sa le propuna celorlalte state, daca nu exista proiecte in aceasta materie, daca stanga nu stie ce face dreapta, daca se vorbeste pe mai multe voci si daca responsabilii sunt natangi ori nu cunosc reglementarile in materie diplomatica, atunci nu avem decat de pierdut. Cine sunt responsabilii? Cei in a caror fisa a postului scrie negru pe alb ca raspund de politica externa. Ca isi asuma, cu alte cuvinte, atat succesele, cat si esecul. In frunte cu presedintele Traian Basescu.
Presedintele Republicii Moldova, Voronin, a decis ca doi diplomati romani sa fie declarati persona non grata. Este o masura extrem de grava. Socanta. Care este utilizata destul de rar in relatiile dintre state. De regula, atunci cand se intampla lucruri grave. Incalcari flagrante ale normelor internationale. Modul in care a fost prezentata aceasta informatie, felul in care a fost pana in acest moment mediatizata sugereaza ca presedintele Republicii Moldova, din motive populiste, a decis sa sfideze Bucurestiul. Si, evident, asa cum sunt prezentate lucrurile, dreptatea este de partea noastra. Romania e victima. Iar liderii nostri sunt ingeri. Nu au gresit cu nimic. Mai mult, au rabdarea, tactul si intelepciunea necesare sa nu riposteze in nici un fel. Numai ca lucrurile nu stau asa. Traian Basescu, in calitate de sef al statului roman si de principal responsabil in materie de politica externa, s-a exprimat fara echivoc in sensul ca el nu sta de vorba cu conducerea Republicii Moldova, cu institutiile acestui stat, a carui independenta si suveranitate au fost oficial recunoscute de Romania, ci doar cu populatia de aceeasi etnie cu noi, de dincolo de Prut. Chiar daca ne-ar putea gadila orgoliul national, afirmatiile lui Basescu reprezinta o sfidare de o gravitate extrema adusa unui alt stat. Pe buna dreptate, la Antena 3, la emisiunea moderata de Mihai Gadea, s-a facut urmatoarea comparatie: ce s-ar intampla daca presedintele Ungariei ar face aceleasi afirmatii in ceea ce ne priveste? Oare nu ar exista reactii pe masura la Bucuresti? Cum ar fi ca Budapesta sa anunte ca nu are nici o treaba cu autoritatile statului roman, ca ea are raporturi doar cu maghiarii din Romania? Este un fapt comis de seful statului roman si pentru care el trebuie sa-si asume raspunderea. La randul sau, ambasadorul Romaniei la Chisinau a denuntat capitole ale Tratatului de pace de la Paris, fara sa inteleaga ca, denuntand un singur articol, a incercat sa dinamiteze intreg Tratatul. Care este sacrosanct pentru comunitatea internationala. Si prin care ne-a fost retrocedata Transilvania. Declararea persona non grata a doi diplomati de la Chisinau a fost consecinta acestor acte. Si tocmai de aceea cred ca Bucurestiul este incapabil sa raspunda. Si sta cu capul in nisip. Si tot o greseala grava de politica externa este neimplicarea la timp in chestiunea Kosovo. De fapt, nici aici nu exista un proiect.
Cei trei responsabili pentru politica externa a Romaniei trebuie sa plateasca. Si vor plati. Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, cetatenii vor intelege ca apararea intereselor romanesti in lume nu se face nici instinctiv, nici alandala si nici prin circ politic.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.