Ne apropiem cu pasi repezi de cea mai draga sarbatoare a crestinilor: nasterea Pruncului Iisus. In decursul vremii insa nasterea Sa a fost poate cea mai contestata dintre toate momentele consemnate despre El in Scriptura. S-a incercat totul pentru a se dovedi ca El nici nu a existat ca persoana istorica, ca totul este un mit sau o legenda. Ne propunem astazi sa discutam tocmai despre acest moment crucial al omenirii si sa demonstram cu argumente ca, intr-adevar, informatiile referitoare la aceste evenimente, cuprinse in Evangheliile lui Matei si Luca, sunt adevarate.

Sir William M. Ramsay, un important reprezentant al Bisericii Presbiteriene din SUA, care a predat Biblia la Colegiul Bethle din orasul Mc.Kenzie, statul Tennessee, declara ca a fost un necredincios, dar dupa ce a fost adus in contact cu cartea Faptele Apostolilor, atitudinea lui s-a schimbat. Mai mult, efectuarea unei investigatii arheologice, studierea geografiei si topografiei locurilor sfinte i-au demonstrat ca evanghelistul Luca este vrednic de crezare in tot ceea a scris despre dumnezeiasca nastere.

Evanghelia lui Luca este confirmata de documente egiptene
Luca scrie in Evanghelia sa ca, la vremea nasterii Domnului, imparatul Cezar August a dat porunca pentru efectuarea unui recensamant, fiecare om fiind obligat sa se inscrie in cetatea lui. Si tot Luca spune ca aceasta inscriere s-a facut, „intaia data“, pe cand Quirinius era dregator in Siria.
Scepticii au replicat ca aceasta informatie este o facatura, de vreme ce romanii nu „inventariau“ oamenii, ci numai animalele, si pentru asta nu trebuia sa se deplaseze in alte localitati.
Un formular de recensamant din anul 48 d.Hr., descoperit in nisipurile Egiptului, confirma insa spusele lui Luca. Documentul respectiv contine declaratia unei anume Thermoutharion, data sub prestare de juramant, in care se vorbeste despre recensamantul persoanelor: „Eu, susnumita Thermoutharion, cu protectorul meu numitul Apollonius, juram pe Tiberius Claudius, Cezarul imparat, ca i-am declarat in mod sigur, onest, vrednic de incredere, pe cei ce locuiesc cu mine, nici pe un strain, nici pe un alexandrian, nici pe un liberat, nici roman, nici egiptean, decat pe cei spusi mai sus...“, se arata in respectivul document.

Acelasi lucru reiese si dintr-un alt document din 104 d.Hr.