De 12 ani, Gabriel Badea traieste tarand dupa el jumatate de trup. In urma unui groaznic accident de strung, tanarul a ramas paralizat. De 12 ani, acesta spera ca va veni ziua in care va fi din nou pe picioarele lui. O femeie numai suflet, sotia mare
De 12 ani, Gabriel Badea traieste tarand dupa el jumatate de trup. In urma unui groaznic accident de strung, tanarul a ramas paralizat. De 12 ani, acesta spera ca va veni ziua in care va fi din nou pe picioarele lui. O femeie numai suflet, sotia marelui fotbalist Gicu Dobrin, a promis in fata lui Dumnezeu ca Gabi va ajunge la operatia cu celule stem in China.


Intr-o camera primitoare, plina de caciulite si fulare crosetate, de manastiri si biserici inaltate din plastic si carton, Gabi, isi petrece cea mai mare parte a zilei. Daca nu cauta pe Internet detalii privind operatia cu celule stem sau nu sta de vorba cu prietenii, tanarul se afla in atelierul din balcon: cu ajutorul unor funii, machete, foarfeci si cartoane incearca sa faca viata mai frumoasa oamenilor aflati in Centrul de asistenta si ingrijire Pitesti.


DEMNITATE. "Meseria pe care o practic este de ergoterapeut si o fac doar cu cei carora le place. Este un baiat aici care are schizofrenie, dar asta nu-l impiedica sa faca ceva frumos. Avem si un surdomut de la care am invatat sa fac aceste biserici din plastic si carton. Din 2004 sunt angajat la centru, am renuntat la pensia de persoana cu handicap pentru a face ceva util, pentru a munci si eu opt ore la fel ca si ceilalti", spune Gabi cu mandrie. Si de fiecare data tanarul simte nevoia sa spuna ca el e stapan pe viata lui. "Da, sunt o persoana paralizata, dar sa stiti ca ma descurc bine. Trebuie sa ma descurc." Si, ca sa ne arate cat este de puternic, Gabi trece singur de pe caruciorul cu rotile pe scuterul electric care-i permite sa se deplaseze pe distante mai lungi, fara sa oboseasca. Isi ia fiecare picior cu mainile, dupa o tehnica devenita rigoare in cei 12 ani de cand este imobilizat, si le trece pe rand din carucior in scuter.


RUPTURA. Din 1995, de la cumplitul accident, Gabi a trait drama dupa drama. Acasa mai are noua frati, astfel ca parintii nu l-au putut ingriji corespunzator si a ramas la centru. De prietena lui s-a despartit. A trebuit sa se gandeasca in primul rand la el si la ce putea sa-i ofere in noua viata. O perioada a fost paralizat complet, dupa luni bune de tratament a putut sa-si foloseasca mainile si astazi sa iasa adevarate bijuterii din priceperea lor. Greu i-a fost cand au venit la el oameni care i-au promis ca-l vor ajuta sa plece la operatia salvatoare in China, oameni care au strans bani pe spezele lui si nu i-au mai dat nimic. "Eu nu am cerut niciodata ajutorul. Altii s-au oferit sa mi-l dea si sa-mi faca surprize. Au fost surprize, e adevarat, atat doar ca neplacute", spune zambind amar, neintelegand cum unii semeni se pot juca astfel cu sperantele unui om. "Daca ar fi sa spun ce imi doresc cel mai mult, e sa merg. Daca Dumnezeu m-ar tine sanatos, as putea sa trec peste toate", spune in timp ce-si framanta mainile.


DOUÃ… VIETI. Gabi nu vrea sa vorbeasca prea mult despre accidentul din fabrica, despre vina sau despre cum a fost tratat dupa. A incercat permanent sa treaca mai departe, sa faca lucruri potrivite noii sale stari. "Am urmat cursuri de secretariat, de contabilitate primara, acum sunt ergoterapeut. Nu vreau sa ma vada cei din jur ca pe un om bolnav", spune hotarat. Prietenii lui, atatia cati i-au mai ramas, il scot la plimbare in oras, ies impreuna la iarba verde. "Nu baga in seama handicapul meu, ma vad ca pe toti ceilalti", zambeste. Niciodata insa tanarul n-a renuntat la visul de a merge din nou si, cand a auzit de operatiile cu celule stem, speranta iar i-a aprins inima. "La un moment dat am sperat, am tot sperat sa ma fac bine. Nu credeam ca paralizia asta sa fie o chestiune de timp asa de indelungat. Acum am aceasta sansa." Numai ca in calea visului sau stau banii: inainte de accident, Gabi nu si-a imaginat niciodata ca un pas poate fi atat de scump. Pentru a putea merge iar, acestuia ii trebuie 40.000 de euro.


  ALTRUISM. Gica Dobrin este ingerul pazitor al lui Gabi si doreste sa-l ajute sa stranga banii pentru operatia cu celule stem din ChinaINGERUL BUN. Gica Dobrin l-a cunoscut pe Gabi inainte ca sotul ei, marele fotbalist, sa se imbolnaveasca. I-a promis ca va face tot ce va putea pentru a-l ajuta. A urmat apoi boala necrutatoare a lui Dobrin si clipa grea a despartirii de un sot multiubit. Nici o clipa aceasta n-a uitat promisiunea facuta tanarului. "Si sotul meu a fost o luna pe carut asa, ca Gabi. Stiu ce inseamna. Dar el, care e de 12 ani in aceasta situatie?", spune in timp ce se plimba alaturi de Gabi in curtea centrului din Pitesti. Chiar si Gicu Dobrin s-a bucurat cand sotia i-a spus ca are de gand sa ajute un tanar atat de puternic, cu un vis care i-ar putea schimba viata. Doamnei Dobrin i se pare nedrept si dureros ca pentru o suma de bani unui om sa-i fie taiate aripile si sa nu poata merge. Daca ar fi dispus de intreaga suma pentru a-l ajuta pe Gabi, Gica Dobrin n-ar fi ezitat. Dar 40.000 inseamna multi bani si de aceea e nevoie ca mai multe maini sa se uneasca pentru a cladi un vis. "Sunt convinsa ca oamenii care au fost alaturi de mine la durerea mea, oamenii care nu ma uita, din putinul pe care-l au, vor da pentru Gabi, ca sa primim recompensa de Sus", o spune cu chipul luminat de incredere. "Eu am primit de la Dumnezeu mult, mult de tot. Si acum, dupa moartea sotului meu, primesc, caci, ce a lasat el in urma a ramas sa primesc eu".


IDOL. Gabi nu l-a cunoscut pe marele Gicu Dobrin. Dar, ca oricare argesean, l-a divinizat pe fotbalist. "Chiar daca nu l-am cunoscut, l-am respectat si idolatrizat pe Dobrin. Cine nu a facut-o?", zambeste tanarul care spune ca si in situatia lui mai merge pe stadion la me-ciurile echipei sale de suflet, FC Arges. "Incerc sa fiu ca si cei din jur: merg la padure, la piata cu motoscuterul", spune linistit, apoi enumera hobby-urile care-i fac zilele mai frumoase.


ALTÃ… VIATÃ…. Dupa orele de ergoterapie, Gabi asculta muzica, ABBA si Modern Talking sunt formatiile lui preferate, joaca sah, table. Asta cand nu sta in fata calculatorului. "O zi seamana cu cealalta de cele mai multe ori", se intristeaza el fara voie.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.