Actuala sesiune a Parlamentului European este considerata aici, la Strasbourg, ca avand o semnificatie deosebita, ea marcand unul dintre momentele importante din istoria institutiilor Uniunii Europene. Ieri, in cadrul unei ceremonii oficiale cu totul speciale, presedintele PE, Hans-Gert Pottering, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si premierul portughez Jose Socrates, presedintele in exercitiu al Consiliului Europei, au semnat Charta drepturilor fundamentale. Desigur, acest lucru nu a fost pe placul tuturor, dovada stand reactiile extrem de acide venite din partea euroscepticilor care au incercat boicotarea ceremoniei festive. Initierea unui astfel de eveniment are un foarte clar obiectiv politic. El, au relevat surse competente din Parlamentul European, confera Chartei atat o mai mare vizibilitate in randul opiniei publice, cat si o baza juridica in Tratatul constitutional modificat al UE, ce va fi semnat azi, la Lisabona, de sefii de stat si de guvern ai celor 27 de membri ai Uniunii. Anterior, documentul a fost parte integranta a proiectului Constitutiei europene respins de Franta si Olanda - si nesupus ratificarii de catre un numar de alte state membre ale UE.
In noul text, Charta figureaza ca una din " anexe", ce nu se aplica tuturor membrilor, dupa ce Marea Britanie si Polonia au formulat amendamente ce au vizat limitarea caracterului de constrangere si prevenirea amestecului european in legislatia sociala nationala.
Un protocol anexat la Tratatul de la Lisabona introduce masuri speciale pentru Marea Britanie si Polonia, in care sunt stabilite exceptiile de la competentele Curtii europene de Justitie si de la cele ale tribunalelor nationale in ceea ce priveste apararea drepturilor recunoscute in Charta. Daca Tratatul de la Lisabona este ratificat de catre toti cei 27 de membri ai UE, Curtea Europeana de Justitie va avea misiunea de a veghea la respectarea Chartei in toate actele Uniunii Europene. De relevat, insa, ca textul final este interpretabil, Curtea de Justitie din Luxemburg fiind totusi cea care decide ce este si ce nu este compatibil cu Charta si cu legislatia nationala.
Drepturile prevazute de Charta sunt grupate in sase mari capitole: Respectarea demnitatii, Libertatile, Egalitatea in fata legii, Drepturi cu un caracter social, Cetatenia, Drepturile in justitie. Este vorba de drepturi bazate pe prevederile recunoscute deja de Conventia Europeana a drepturilor omului, de traditiile constitutionale ale statelor membre ale UE, Charta sociala europeana a Consiliului Europei, precum si de alte conventii internationale la care au aderat Uniunea sau statele membre.
Sintetizand spiritul noului document, eurodeputatul german Jo Leinen, presedintele Comisiei pentru probleme constitutionale a PE, sublinia ca "egalitatea intre barbati si femei, dreptul la securitate sociala, la un mediu inconjurator curat, dreptul la o buna administratie in stat si accesul la documente vor face parte din acquis-ul comunitar.