Kazahstanul - tigrul Eurasiei

Decembrie 1991 a deschis o noua etapa in istoria Kazahstanului. Intruchipand tendinta spre libertate, in ziua de 16 decembrie tara si-a declarat independenta sa. Pe harta politica a lumii a aparut un tanar stat democratic, Republica Kazahstan.
Acest eveniment a insemnat debutul unui proces viu al dezvoltarii si perfectionarii ordinii de stat, orientat in directia devenirii unei societati civile, crearii unei economii de piata, cu inclinatii sociale, formarii unei politici externe multivectoriale si asigurarii securitatii nationale.
Drept mostenire de la trecutul sovietic, Republica s-a aflat, la obtinerea independentei, cu o economie planificata intr-o stare de colaps, cu un sistem financiar-monetar destabilizat si o tensiune politica, sociala si interetnica profunda. In primii ani de la castigarea independentei era evident ca tranzitia de la un sistem rigid, centralizat, de comanda la un regim de piata libera, fara a avea o orientare clara si un plan bine gandit al actiunilor ce urmeaza sa fie intreprinse, va fi foarte dificila, chiar dureroasa si indelungata. Nu exista nici o indoiala ca drepturile si libertatile omului, indeosebi in sfera proprietatii individuale si a initiativelor cetatenesti, pot fi asigurate numai in conditiile unei economii de piata si ale unor institutii puternice ale statului. In scopul atingerii acestor obiective, la inceputul anului 1992 a fost elaborata "Strategia transformarii si dezvoltarii Kazahstanului ca stat suveran", a carei realizare pe o scara larga era posibila numai dupa introducerea in noiembrie 1993 a valutei nationale proprii, moneda tenghe. Primul presedinte al Republicii independente Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, a indicat directia de dezvoltare a tarii spre liberalizarea radicala a economiei, concomitent cu existenta unui sistem rigid al puterii. El a pasit pe aceasta cale intentionat, intrucat a fost constient ca pentru a efectua transformarile preconizate intr-un mod energic si cu pierderi minime, este necesara o putere executiva viguroasa, imbinata cu raspunderea sa personala in fata poporului si a istoriei, in calitate de conducator al tarii. Astfel, dupa criza parlamentara din anul 1994, presedintele, folosindu-se de imputernicirile sale, a emis, in ansamblu, 136 de decrete cu putere de lege, care se refera la cele mai importante domenii ale activitatii statului. Pe langa acte cu caracter constitutional, au fost adoptate si multe legi care au avut ca scop reformarea economica si sociala, reconstructia activitatii financiare, bancare si de alta natura, dezvoltarea activitatii intreprinzatorilor privati. Exact atunci au fost implementate primele si cele mai dificile reforme. S-a desfasurat in mai multe etape privatizarea intreprinderilor de stat. A fost realizata stabilizarea financiara si macroeconomica, au fost create sistemele bugetar si fiscal, a fost inabusita inflatia fara precedent, a fost asigurat un nivel minim decent de trai al populatiei. In acesti ani in Kazahstan au fost create institutiile securitatii nationale, au fost elaborate prioritatile politicii externe si s-au primit, de asemenea, garantii de securitate din partea principalelor puteri mondiale ca urmare a renuntarii Kazahstanului la armele nucleare. In anul 1997 a avut loc mutarea capitalei statului din orasul Alma Ata in noul centru administrativ al tarii, orasul Astana. Rezultatele obtinute in anul 1997 au permis Kazahstanului sa paseasca pe calea dezvoltarii planificate si stabile, sporind astfel potentialul acumulat. Pe de alta parte, s-a ajuns la intelegerea faptului ca republica deja nu se mai poate dezvolta fara un program de actiuni pe termen lung si fara o viziune clara asupra perspectivei. De aceea, sub conducerea sefului Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a fost elaborata Strategia de dezvoltare a Kazahstanului pana in anul 2030. Printre prioritatile de baza ale acestei Strategii au fost elaborate teze privind: securitatea nationala; stabilitatea politica interna si consolidarea societatii; cresterea economica; ocrotirea sanatatii, educatia si bunastarea cetatenilor; resursele energetice; infrastructura, cu deosebire dezvoltarea transportului si a telecomunicatiilor; un guvern de profesionisti. (...) Milioane de cetateni ai Kazahstanului isi schimba acum modelul de comportament. Nu mai asteapta efectiv aparitia unor modificari pozitive in viata lor, dar chiar se straduiesc sa asimileze noua viata, sa se consolideze si sa se afirme in noul mediu social, sa contribuie singuri la imbunatatirea propriei bunastari. Este astazi pe deplin justificat sa se vorbeasca despre faptul ca in Kazahstan nu au fost, pur si simplu, puse bazele unei economii de piata si ale unui stat democratic, ci se contureaza trasaturile unui model de dezvoltare socio-economica de perspectiva. Cu alte cuvinte, Republica Kazahstan se afla la inceputul unei noi etape de transformari economice.
Astana se pregateste pentru sefia OSCE
Kazahstanul va prelua in 2010 presedintia Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), potrivit hotararii luate in acest sens in noiembrie, anul acesta, in cadrul celei de-a 15-a reuniuni a Consiliului ministrilor de Externe ai tarilor participante la OSCE, organizata la Madrid.
"Aceasta hotarare reprezinta recunoasterea realizarilor de facto ale Kazahstanului in sfera construirii societatii democratice si a economiei libere de piata, aceste realizari putand fi raportate ca realizari ale intregului popor al Kazahstanului", se arata intr-un comunicat al misiunii diplomatice kazahe la Bucuresti, care apreciaza ca "este neindoielnic faptul ca Presedintia OSCE va contribui la modernizarea in continuare a sistemului politic in Kazahstan, ceea ce coincide cu directia aleasa de presedintele tarii, orientata spre reformarea vietii social-politice a tarii in sensul democratizarii in continuare a acesteia". "Poporul Kazahstanului reprezinta principalul sprijin si in acelasi timp principalul beneficiar al Presedintiei pe care tara noastra o va exercita in OSCE. Solicitarea Kazahstanului nu este o initiativa exclusiva a conducerii tarii noastre, ci reprezinta expresia unui consens public. Executarea functiei de Presedinte al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa va contribui la dezvoltarea in continuare a sistemului politic, ceea ce in fapt corespunde cu intentiile noastre interne, orientate spre reformarea sistematica a vietii social - politice a tarii in sensul democratizarii in continuare", precizeaza textul, subliniind ca, in urma deciziei de la Madrid, "Kazahstanul a devenit primul stat din fosta Uniune Sovietica si in speta din Asia Centrala care ocupa postul de presedinte al OSCE".
Relatia cu Bruxelles-ul, prioritara
Relatiile Republicii Kazahstan cu Uniunea Europeana au constituit inca de la inceput o directie prioritara a diplomatiei kazahe. Relatiile diplomatice dintre Kazahstan si Uniunea Europeana au fost stabilite in anul 1992, iar de la 1 iulie 1999 a intrat in vigoare Acordul cu privire la parteneriatul si colaborarea dintre Republica Kazahstan si Uniunea Europeana, ce reglementeaza relatiile reciproce din domeniul transportului, energiei, agriculturii, protectiei mediului ambiant, precum si in problemele globale ale combaterii terorismului si a traficului de stupefiante.
Colaborarea dintre Kazahstan si Uniunea Europeana are un pronuntat caracter dinamic pozitiv, fiind intermediata de un comitet ce se intruneste anual pentru a dezbate problemele ardente si de perspectiva ale relatiilor bilaterale. In prezent, Uniunea Europeana are in desfasurare in Kazahstan mai multe programe, intre care TACIS (Programul colaborarii tehnice), INOGATE (Elaborarea unor proiecte investitionale privind diversificarea sistemului existent de transport a hidrocarburilor - materii prime din Asia Centrala in Europa) si, nu in ultimul rand, TRACECA (Sprijinirea deschiderii coridorului de transport Asia Centrala - Caucaz - Europa). Uniunea Europeana si Kazahstanul au convenit, in decembrie 2006, asupra a doua acorduri de principiu vizand cooperarea in domeniul energetic, devenit unul dintre domeniile prioritare ale politicii externe comunitare. In vreme ce unul dintre documente reglementeaza cooperarea in domeniul nuclear, in special "in domeniul comertului de materie prima radioactiva" cu fostul satelit sovietic, ce dispune de aproape un sfert din rezervele de uraniu ale planetei, cel de-al doilea acord de principiu prevede schimbul regulat de informatii pe tema politicii energetice, o cooperare la capitolul infrastructuri de transport a energiei si dezvoltarea de tehnologii care sa respecte mediul inconjurator. In contextul unei dependente tot mai accentuate a Uniunii Europene de resursele energetice si de rutele de transport rusesti, care si-au dovedit in ultima vreme instabilitatea, prin diferendele energetice recente cu Ucraina si Belarusul, oficialii europeni au pledat in favoarea includerii fostului satelit sovietic in categoria de furnizori energetici ai Uniunii, in special in contextul in care Kazahstanul detine importante rezerve de petrol (estimate la 4 mld.t) si gaze naturale (evaluate la 2 trl.mc). In prezent, un sfert din importurile de hidrocarburi ale Uniunii sunt asigurate de Rusia.

---

Despre autor: