Bucurestiul: ieri trambulina, astazi piatra de moara...

In Romania postcomunista, potentialul politic al Capitalei a fost cand folosit, cand risipit. Castigatori locali precum Crin Halaicu sau Viorel Lis n-au avut alte veleitati, drept care, dupa incheierea mandatelor, s-au intors in anonimat. Totusi, din 1997 incoace, Bucurestiul a furnizat un premier si un presedinte: Victor Ciorbea, ales in Bucuresti in vara lui 1996, numit dupa jumatate de an in fruntea executivului, respectiv Traian Basescu, victorios in localele din 2000 si 2004, apoi la prezidentialele din decembrie, acelasi an. Ultimul, care sesizase potentialul de trambulina politica al marilor orase, le-a impus in vara lui 2004 catorva dintre secondantii sai din PD sa candideze in sectoarele Capitalei, la Cluj etc. La scurt timp, dupa ce s-a mutat la Palatul Cotroceni, l-a sprijinit ca succesor la Primarie pe unul dintre fidelii sai, Adriean Videanu, coautor al strategiei economice a Aliantei PNL-PD, cateva luni vicepremier in cabinetul Tariceanu. Atat timp cat candidat la Presedintie a fost Theodor Stolojan, lider atunci al liberalilor, se spunea ca primul-ministru, care urma sa fie democrat, va fi Videanu.
Retras din Guvern, castiga Primaria Generala in aprilie 2005. Premise excelente: tanar (aproape 43 de ani), figura luminoasa, sigur pe el, beneficiar al unei conjuncturi economice foarte favorabile, gratie careia bugetul local avea sa creasca enorm, permitand cheltuieli mari, investitii, proiecte de dezvoltare.
Ei bine, dupa doi ani si jumatate, acest potential politic pare sa se fi risipit ca un fum. Nu pentru ca Videanu ar fi un primar prost, nu pentru ca ar fi facut mari erori in gestionarea orasului. Pur si simplu, conjunctura s-a intors impotriva lui, boom-ul economic sufocand metropola! La propriu: cresterea nivelului de trai s-a tradus - intre altele - intr-un numar atat de mare de masini cumparate incat circulatia a ajuns sa fie practic blocata o buna parte din zi. Situatie agravata de pacatele mai vechi ale Capitalei, de care nu e de vina primarul actual si care nu se pot rezolva peste noapte: infrastructura rutiera precara, dezvoltare haotica a orasului, amanarea indelungata a unor masuri de sistematizare, de construire a unor centuri si pasaje rutiere s.a.m.d. In plus, decizia echipei lui Videanu de a reface cat mai repede cat mai multe strazi, corecta in fond, a contribuit la blocajul general, deci a devenit nepopulara. Iar faptul ca edilul-sef isi datoreaza averea afacerilor cu marmura si materiale de constructie suna rau in context, chiar daca firmele sale nu sunt implicate direct in "marea asfaltare" sau in ridicola "borduriada" (inlocuirea vechilor, rezistentelor, frumoaselor noastre borduri de granit masiv).
Pe scurt, indiferent ce ar face primarul, Bucurestiul tot ultraaglomerat ar fi. Trambulina politica s-a transformat intr-o piatra de moara care ameninta sa-l traga la fund pe Videanu. Iar protectorul sau s-ar putea sa nu-l mai sustina. Conform scenei de dupa recentele alegerile europarlamentare, cand, la ora tarzie din noapte, Basescu a descins inopinat la sediul PD, unde se spune ca ar fi tipat furios la trioul Boc-Videanu-Blaga, rostind si replica urmatoare: "Cine a condus Bucurestiul sa se dea jos din vagoane!". Emis de fostul primar general, anterior ministru al Transporturilor, calitate in care a coordonat vagoanele CFR-ului si ale metroului bucurestean (ulterior, ca primar, a avut autoritate si peste cele de tramvai), verdictul se incarca de grele sensuri simbolice...

---

Despre autor: