Constantin Balaceanu-Stolnici comunica Academiei Romane, intr-o replica postata pe site-ul forului, ca a colaborat cu serviciile secrete romane in epoca Ceausescu, colaborarea fiind determinata de "caracterul special" al cercetarilor sale stiintifice si de obligatiile legale din respectiva perioada.

Conducerea Academiei Romane anunta, in urma cu cateva zile, pe site-ul propriu, ca a aflat cu "consternare" despre acuzatiile de colaborare cu Securitatea aduse lui Constantin Balaceanu-Stolnici, cerandu-i sa-si comunice pozitia in aceasta privinta.

In replica, Balaceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Romane, spune: "Asa cum am declarat acum cateva luni, am colaborat cu serviciile secrete romane in epoca Ceausescu. Aceasta colaborare a fost determinata initial de caracterul special al cercetarilor mele stiintifice (si a relatiilor internationale pe care mi le facusem prin corespondenta) ce se refereau la cibernetica si la studiul retelelor neurale care la acea epoca erau privite cu suspiciune si considerate in mod aproape delirant de conducerea noastra ca putand fi foarte periculoase, politic si militar, si ca atare trebuie sa fie  monitorizate in mod riguros. Apoi a fost determinata de faptul ca eram cadru de conducere (sef de sectie) in cadrul Institutului de Geriatrie «Ana Aslan», unde aveam zilnic contracte cu straini avand importante pozitii politice (chiar sefi de state), militare, economice, in presa si cultura, la care se adaugau membri marcanti din lumea terorismului islamic din acele vremuri, precum si diplomatii acreditati la noi. Aceasta colaborare se inscria in obligatiile legale de atunci care impuneau raportarea tuturor contractelor si discutiilor avute cu personalitatile straine".

Balaceanu-Stolnici spune ca da aceste explicatii in urma "violentei si calomnioasei" campanii de presa pe care a dus-o un cotidian central impotriva sa. In acest sens, el face regerire si la Europa Libera si la Vlad Georgescu.

In acest sens, Stolnici spune ca afirmatia potrivit careia i-ar fi monitorizat pe cei de la Europa Libera este "calomnioasa", fiindca statea la Munchen doua-trei zile la cativa ani si nu cunostea acolo decat doua persoane.

"Afirmatia ca as fi fost implicat intr-o actiune organizata impotriva lui Vlad Georgescu ajuns director al sectiei romane din Europa Libera este o aberatie. In primul rand, concluziile la care au ajuns autoritatile germane cu privire la moartea acestuia au fost ca moartea nu s-a datorat nici unei actiuni criminale. Concluziile sunt cu atat mai semnificative cu cat, fiind in plin razboi rece, nu exista nici un motiv sa se musamalizeze o actiune a romanilor. Intreaga poveste privind existenta unui complot impotriva lui Vlad Georgescu este neverosimila si dat fiind faptul ca acesta era un agent cert al securitatii noastre infiltrat acolo pe langa multi altii printre care si unul din criticii mei, Neculai Constantin Munteanu. Pe Vlad Georgescu il cunosteam fiindca prima lui sotie era ruda cu sotia mea. Toata povestea este o manevra de diversiune menita sa distraga atentia de la agentii romani infiltrati acolo. Prezenta acestora, de altfel, face inutila orice contributie a  unui simplu trecator sporadic fara relatii temeinice acolo cum eram eu", mai afirma Balaceanu-Stolnici.

El precizeaza ca materialele prezentate ca "dovezi" constau din niste documente dactilografiate, nu olografe, si dintr-o schita pe care oricine ii cunoaste scrisul poate vedea ca nu este facuta de el.

"De altfel, nu stiu de ce era nevoie de mine, care eram un trecator aleatoriu, cand acolo erau agenti permanenti care puteau oricand intra in casa lui Vlad Georgescu, in care sotia mea mi-a amintit (sunt 23 de ani de atunci) ca am fost doar cateva minute sa iau cartea lui despre Istoria romanilor pe care mi-a dat-o, dar pe care autoritatile vamale romane mi-au confiscat-o, incident de pe urma caruia am avut ani de zile dupa aceea numai necazuri", mai spune Stolnici. In ceea ce priveste afirmatia ca isi datoreaza cariera Securitatii, Balaceanu-Stolnici precizeaza ca atunci cand a inceput sa colaboreze cu serviciile secrete era deja un medic apreciat si un cercetator stiintific recunoscut in tara si strainatate. "De altfel, in toata perioada comunista nu am putut lucra in invatamant decat un an ca suplinitor, iar docenta pe mi-a acordat-o comisia I.M.F. nu mi-a fost niciodata recunoscuta", isi incheie Constantin Balaceanu-Stolnici explicatia.

Reactia lui Stolnici va fi analizata, cel mai probabil martea viitoare, de Prezidiul Academiei, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul general al Academiei, Ioan Paun Otiman. Prezidiul Academiei este format din: Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, Dan Berindei, Florin Filip, Marius Iosifescu si Marius Sala - vicepresedinti ai Academiei si Ioan Paun Otiman, secretar general al forului.

Forumul Civic Romanesc a solicitat Academiei Romane, printr-o scrisoare deschisa, din 28 noiembrie, sa retraga "de urgenta" titlurile de membri de onoare lui Constantin Balaceanu-Stolnici si lui Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timisoarei si Mitropolit al Banatului.

"Cotidianul" a prezentat o nota din arhiva SRI prin care Constantin Balaceanu Stolnici, cu numele de cod "Laurentiu", a furnizat Securitatii planul casei jurnalistului Vlad Georgescu de la Europa Libera.

Ulterior, Academia Romana i-a cerut lui Stolnici pozitia cu privire la acuzatiile aduse. "Conducerea Academiei Romane a aflat cu consternare despre acuzatiile aduse lui Constantin Balaceanu-Stolnici, membru de onoare, si i-a cerut sa-si comunice pozitia in aceasta privinta", se arata in comunicatul postat pe site-ul Academiei. Forul precizeaza ca, potrivit art. 62, alin. 1, capitolul 6, din Statul Academiei Romane, "Adunarea generala a Academiei Romane poate exclude din randurile sale pe acei membri condamnati definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru o fapta intentionata grava".

Mediafax