Este o certitudine ca mediul de afaceri prezinta adesea numeroase riscuri, iar abilitatea intreprinzatorilor de a le analiza si de a le izola determina succesul sau esecul. Fara indoiala, unele riscuri sunt inevitabile, in schimb multe dintre ele pot fi controlate.
In ultimii ani, in toate tarile cu piete de capital puternice s-a inregistrat o dezvoltare a proiectelor de controlare a riscurilor. O mare varietate de instrumente au fost introduse sau regandite pentru a raspunde cerintelor tot mai avansate ale oamenilor de afaceri. In Romania, aceste instrumente exista din anul 1997, cand au fost implementate in premiera de catre Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu. De atunci, mediul de afaceri autohton a invatat treptat ca utilizarea corespunzatoare a acestor instrumente poate ajuta efectiv o societate sa controleze multe din riscurile la care se expune.
Cand vorbim de utilizarea instrumentelor pentru controlarea riscului ne referim la contractele futures si options tranzactionate la Bursa din Sibiu. Spre deosebire de contractele forward sau alte instrumente valutare, contractele futures si cu optiuni sunt tranzactionate prin burse autorizate si contin mijloace de protectie impotriva neonorarii lor. Dezvoltarea acestora la nivel global, si in ultimii ani si in Romania, a facut de multe ori ca neimplicarea in pietele futures sa aiba ca rezultat pierderea oportunitatilor de a incheia afaceri la preturile cele mai avantajoase. Pentru ca situatiile de acest gen sa fie cat mai putine, vom expune cateva considerente privind riscul valutar si contracararea sa prin hedging la BMFMS.Ce este riscul valutar?Cresterea exploziva din ultimele decenii a volumului tranzactiilor internationale si cautarile continue pentru a gasi noi oportunitati investitionale au determinat modificari ale ratelor de schimb dintre monede, cu ample implicatii asupra afacerilor din mediul privat respectiv asupra economiilor nationale. Conform specialistilor, afacerile sunt afectate de urmatoarele tipuri de expuneri valutare: expunere contabila, expunere economica, expunere tranzactionala. Dintre cele trei, cel mai frecvent tip de expunere, intalnit adesea la companiile autohtone este expunerea tranzactionala.
O companie cu activitate de comert este expusa unui risc valutar ori de cate ori este participanta la o tranzactie exprimata intr-o alta moneda decat cea nationala, care va avea loc in viitor. Pentru o astfel de activitate riscul consta in faptul ca rata de schimb a monedei nationale poate suferi modificari intre momentul in care se realizeaza tranzactia si momentul in care are loc efectiv plata, situatie ce poate genera pierderi considerabile. Astfel, in functie de pozitia pe care o ocupa compania in respectiva tranzactie (cumparator sau vanzator), aceasta poate fi efectuata fie de aprecierea monedei nationale fata de moneda contractuala, fie de deprecierea acesteia. Astfel, o depreciere a monedei nationale fata de valuta in care se exprima contractul afecteaza negativ platile companiei, cum de altfel s-a intamplat in ultima perioada in cazul importurilor in euro, iar o apreciere a monedei nationale afecteaza negativ incasarile companiei, cum a fost cazul cazul exporturilor in euro, afectate in prima parte a acestui an. Prin urmare, expunerea valutara totala a unei companii care este parte intr-o tranzactie internationala este determinata atat de valoarea contractului, cat si de amplitudinea modificarilor ratei de schimb. Ştiind toate acestea, utilitatea pietelor futures si a hedgingului devine evidenta.Asigurarea controlarii riscului prin hedgingPietele futures exista datorita a doua elemente. Primul este faptul ca piata futures da posibilitatea hedgerilor sa transfere riscul lor asupra celor ce sunt dispusi sa-l preia, anume speculatorii. In efortul lor de a reduce la maximum expunerea la risc, hedgerii accepta sa piarda ocaziile favorabile in ceea ce priveste evolutia preturilor pe piata la vedere in favoarea protejarii acestor preturi, in timp ce speculatorii sunt de acord sa preia asupra lor riscul altora in speranta realizarii de profit.
Foarte important in intelegerea conceptului de hedging este faptul ca hedgerii au sau ar trebui sa aiba raspunderea de a se supune riscului de pret.
In al doilea rand, pietele futures, prin cotatii, ofera informatii precise folosite ca reper general pentru determinarea valorii unui activ la o data viitoare, intr-o anumita zona. Oferind un flux continuu de cotatii si informatii, pietele futures indeplinesc functia de anticipare a pretului. In concluzie, principala functie economica a pietelor futures este hedgingul (acoperirea riscului). Acesta reprezinta cumpararea si vanzarea contractelor futures pentru a compensa riscul aparitiei unor schimbari a preturilor pe piata la vedere.
Acest mecanism de transferare a riscului a facut indispensabile contractele futures companiilor si institutiilor financiare din intreaga lume. (Va urma)*Acest articol reprezinta un demers educational, iar responsabilitatea intocmirii planurilor de tranzactionare si a aplicarii strategiilor de hedging pe piata la termen apartine exclusiv investitorilor.