Lupta pentru atragerea producatorilor straini de film in tarile din Europa de Est si campaniile, mai ales de presa, care se duc in acest sens au ajuns si in editia de duminica a prestigiosului International Herald Tribune care a publicat un articol realizat de colaboratorii agentiei Associated Press in Romania, Cehia si Lituania.
Vilnius, Lituania: ferindu-se de ploaia de gloante, trei barbati nebarbieriti, in pardesie murdare, fug dintr-o vizuina din padure, tarand dupa ei o mitraliera grea si ordinele zbierate de rebeli. Urmeaza o lupta acerba intre soldatii nazisti si rezistenta, sub cerul plumburiu, in zarva - suprasaturata de explozii - vitele dintr-un sat vecin gonesc speriate. Dar totul este o iluzie la locul de filmare pentru "Defiance", un film de actiune despre Al Doilea Razboi Mondial, care reia povestea unei miscari de rezistenta a evreilor in padurile poloneze - belaruse. Productia de 50 de milioane de dolari (care va aparea pe ecrane in 2008), a fost o victorie majora pentru Lituania - o tara de 3,4 milioane de locuitori - invingand tarile mai mari ca Polonia si Romania in privinta potentialului pentru locatii de filmare. Locatiile est-europene se lupta pentru banii de la Hollywood cu la fel de multa ferocitate ca si bataliile regizate din filme. Asa cum au explicat Ed Zwick si Pieter Jan Brugge, in timp ce cautau locatiile ideale, doreau un decor cu paduri dense si peisaj urban in apropiere. "Chiar am explorat locatia pe <<google earth>> pentru a vedea cat de accesibila era padurea de centrul orasului", a spus Zwick, producator de blockbustere, printre care "Ultimul Samurai" si "Blood Diamond". Cei doi nu au gasit locuri potrivite in jurul Varsoviei, iar padurile Romaniei sunt sus in munti si prea departe de Bucuresti. Asa ca au ales Vilnius, capitala Lituaniei. Pentru economiile post-comuniste din Europa de Est, productia filmelor internationale e o mina de aur. Productiile straine au adus in jur de 52 milioane de euro Republicii Cehe in 2006, dupa Dusana Chrenekova, purtator de cuvant pentru studiourile Barrandov. Bogdan Moncea, director de marketing pentru Castel Film in Romania, a spus ca in ultimii cinci ani, studiourile de filme au injectat 124 de milioane de euro in economie. Anul acesta, Castel Film a produs "Adam Resurrected", film despre Holocaust, regizat de Paul Schrader, rolurile principale fiind jucate de Willem Dafoe si Jeff Goldblum, precum si "Mirrors", un thriller cu Kiefer Sutherland.
Stimulentele dau rezultate
Timpurile s-au schimbat. La inceputul anilor '90, orasele est-europene atrageau producatorii Hollywoodului prin combinatia de sarm al lumii vechi si economii financiare semnificative. Acum trebuie sa ispiteasca tehnologia, experienta si reducerile de taxe pentru a atrage productii de milioane de dolari.
In Ungaria, guvernul a aprobat o mare reducere de taxe pentru productiile de filme si romanii ar putea urma exemplul. Stimulentele dau rezultate. La anul roata se va intoarce odata cu aparitia filmului turnat in Europa de Est - inclusiv "Transsiberian" cu Woody Harrelson si Ben Kingsley. Competitia pentru locatiile est-europene este acerba si fiecare studio face ce poate pentru a atrage productiile straine - mai ales acum ca regiunea a devenit considerabil mai scumpa. MediaPro a produs de curand filmul de groaza al lui Joel Schumacher "Town Creek" si estimeaza costuri de filmare cu 2% mai mici in Romania decat in Cehia. Dar Chrenekova de la studiourile Barrandov (foto), care anul trecut au deschis ceea ce se pretinde a fi cel mai mare studio izolat fonic din Europa (13.655 metri patrati) avertizeaza ca "aici primesti ce ai platit. In privinta Romaniei si a Bulgariei, care sunt cele mai ieftine locuri pentru filmare, acestea nu au infrastructura cuvenita si nici specialistii nostri", a mai spus ea. Ramunas Skikas, directorul studiourilor lituaniene de film LKS, este de acord ca decizia finala se ia in functie de fonduri. "Majoritatea dintre noi - tarile est-europene - ofera peisaje si calitatea serviciilor similare, dar lucrul care ii convinge pe producatori este costul productiei", admite Skikas, adaugand ca in Lituania acestea sunt cu 20% mai mici decat in tarile adversare.
Lectia est-europeana
Peisajul rural al Lituaniei a fost folosit pentru scene de lupta din serialele TV "Razboi si pace" dupa romanul lui Tolstoi. Cele patru parti ale filmului, produse de cateva tari europene, au fost lansate, in octombrie, in Belgia.
Dar pentru ca tari ca Ungaria si Cehia prind din urma Europa vestica in privinta preturilor, ajutorul guvernului poate face diferenta - de aceea Ungaria le asigura acum producatorilor de film o reducere de 20% la taxe. Astfel de stimulente arata in ce masura tarile doresc sa continue sa atraga producatorii si de ce se vor face in continuare filme. "In epoca digitala, calatoria pentru filmare e un fapt si filmele se vor face acolo unde e mai bine", argumenteaza Iain Smith, producatorul "Cold Mountain", film pus la indoiala de Hollywood, fiindca a fost turnat in Romania, desi subiectul este razboiul civil din Statele Unite. "Aici, Europa de Est le-a dat natiunilor vestice o mare lectie", a adaugat el.
La un moment dat, producatorii "Defiance" luasera in calcul filmarile in Canada, insa factorul costuri le-a anulat optiunea. "Realitatea de pe piata muncii a fost alta; era mai ieftin sa filmam in Lituania decat in Canada", a precizat Brugge.
In "Defiance" - poveste reala bazata pe o carte de Nechama Tec -, patru frati evrei fug de nazisti si incep sa salveze prizonieri. Curand stabilesc sediul unei armate rebele in vizuinele subterane din padure. "Povestea descrie probabil pentru prima oara evreii nu ca fiinte pasive care au marsaluit spre ghetouri si au fost deportati in lagarele de concentrare", marturiseste Zwick. Filmul le va permite spectatorilor "sa vada drama cuiva care a fost golit de tot, vanat si care devine sfidator", a adaugat el. Si Zwick, si Brugge au afirmat ca filmarile in Lituania (incheiate in octombrie) au fost o experienta emotionala si ca vor recomanda statul baltic altor producatori. "In Hollywood totul e legat de logistica - cum sa obtii cel mai tare avion sau cea mai tare masina pentru un film, in timp ce, aici, adesea trebuie sa dai dovada de inventivitate, iar abilitatile fizice ale oamenilor sunt extraordinare in unele cazuri", a subliniat Brugge care a adaugat: "faptul ca am fost aici mi-a readus increderea in a face film".
Program
de dezvoltare nationala
Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) are in plan realizarea unui program national de dezvoltare a cinematografiei, a anuntat ieri ministrul Adrian Iorgulescu, precizand ca a discutat in acest sens cu regizorii Cristian Mungiu (foto) si Tudor Giurgiu. "Sunt de acord cu un program care sa slujeasca dezvoltarea cinematografiei romanesti, si nu celor care au facut contracte dubioase cu RADEF. Baza legala pe care o avem nu este restrictiva, putem, in cadrele pe care ni le ofera Legea cinematografiei, sa dezvoltam asemenea programe, dar trebuie implicate toate asociatiile si uniunile de profil, Centrul National al Cinematografiei si alte structuri vital interesate in dezvoltarea cinematografiei", a spus Iorgulescu citat de Mediafax.
De la RADEF, la primarii
Ministrul a sustinut ca singura varianta fezabila este transmiterea unora dintre cinematografele din administrarea RADEF in cea a autoritatilor locale. "Am vorbit personal si cu domnul Mungiu, si cu domnul Giurgiu (...) si au fost de acord cu ideea aceasta. (...) Un al doilea pas este ca ne-am luat termen pana in 30 aprilie 2008 sa transformam regia RADEF intr-o societate comerciala, dupa care aceasta, cu tot patrimoniul ei, se poate privatiza. Transferul nu vine deci in contradictie cu privatizarea", a explicat Iorgulescu.
Sindicatele nu fac strategii
Seful MCC a criticat pozitia Sindicatului Liber RomaniaFilm care a pichetat luni sediul ministerului, fiind nemultumit de numirea lui Meca Maxim in functia de director al regiei si de transferul unor cinematografe la autoritatile locale. "Nu sindicatele fac strategii pentru RADEF, ci MCC. (...) Strategia a fost trecuta printr-o Hotarare de Guvern, care a creat nemultumiri sindicatelor. Sindicatele sunt insa manipulate, in spatele lor sunt grupuri de interese, care doresc ca, in continuare, RADEF sa ramana o institutie de stat si sa fie parazitata de interese obscure (...) Am suparat pe foarte multi oameni care au contracte de zeci de ani cu RADEF si vor sa le perpetueze", a mai afirmat Iorgulescu.
Analize "bob cu bob"
Ministrul a sustinut ca acele cinematografele deteriorate care vor fi preluate in administrare de autoritatile locale vor avea o destinatie culturala si vor proiecta film, pe o perioada de zece ani. Pe de alta parte, el a precizat ca persoanele care si-au respectat obligatiile contractuale, dintre cele care inchiriaza sali de cinema, vor fi, in momentul in care RomaniaFilm se va privatiza, primele care vor fi avute in vedere la vanzare. Adrian Iorgulescu a amintit si de situatia cinematografelor pentru care s-au depus notificari spre retrocedare, precizand ca acestea vor fi analizate "bob cu bob". In ceea ce priveste numirea lui Meca Maxim in functia de director al RADEF, Iorgulescu a precizat ca acesta a castigat un concurs, la care a participat si un alt candidat, membru in Sindicatul RomaniaFilm, Henter Bela.