Toata lumea s-a invatat cu cuvantul "boom". Sa vedem cum o sa spunem in engleza "fas".
Inflatia s-a mentinut pentru a doua luna consecutiv (noiembrie) la 7%. Lovitura a venit la cateva zile dupa un alt soc: constructiile au ajuns sa contribuie la cresterea PIB dublu cat industria, sau mai degraba fabricile au ajuns sa conteze in ansamblul economiei pe jumatate cat imobilele. Negustorii se reped sa le ia oamenilor banii din buzunare inainte sa-i primeasca, iar zidarii prospera mai mult decat fabricantii care-i angajeaza sa le faca vile. Se vede cat de mult conteaza cand nu se mai apreciaza leul si cat de putin ajuta majorarea pensiilor.


Am spus mai demult ca simplificarea procedurilor legate de TVA a lasat mai multi bani la dispozitia companiilor in primele trei luni ale anului. Fluxul suplimentar de lichiditate a dinamizat cifrele de afaceri, iar majorarea valorii adaugate s-a materializat intr-un supliment de profit si de venit salarial. Anticipam ca prin reintroducerea pe 15 aprilie a TVA in vama, avantul va fi franat. Industria care importa materii prime din afara UE a resimtit lovitura. Confirmarea a venit de la datele statistice facute publice saptamana trecuta: constructiile au realizat aproape jumatate din cresterea economica aferenta trimestrului III 2007, iar contributia industriei s-a injumatatit fata de primul trimestru. Asa si scrisesem ca se va intampla: reducerea contributiei industriei la cresterea PIB (1,2% - trimestrul III, fata de 2,1% - trimestrul I) va fi compensata de marirea incasarilor din taxe pe produs (1,2% - trimestrul III, fata de -1% - trimestrul I) si de cresterea contributiei constructiilor (2,6% - trimestrul III, fata de 1,3% - trimestrul I si 2% - trimestrul II). Era de asteptat, fiindca nu s-a investit masiv in fabrici, ci in terenuri si case ­ potentatii gandesc pe termen scurt: "crestere sa fie, dar sa profitam si noi". Reinstaurarea controlului politicului asupra economiei - dupa scurta perioada in care intrarea in UE a determinat cativa pasi involuntari in directia pietei - a fost realizata cu pretul incetinirii cresterii economice (5,7% - trimestrul III, fata de 6% - trimestrul I) si a unui recul si mai mare al contributiei valorii adaugate (4,5% - trimestrul III, fata de 7% - trimestrul I).


Daca Guvernul - orbit de propriile interese ­ nu este constient ca Romania se expune pe un singur sector, macar banca centrala ar trebui sa vada problema. Unul dintre motivele pentru care se umfla deficitul extern e faptul ca finantarile din strainatate si materialele din import sunt destinate pietei interne si nu realizarii de marfuri de export. Expunerea unilaterala trebuia sa determine BNR sa modifice indicatorii de risc prudential. Mai ales ca, din ce se vede pe pietele internationale, sectorul imobilelor este cel mai expus corectiilor. Din nefericire, mai toate masurile luate de banca centrala au mers in directia opusa ­ de la relaxarea normelor de creditare si pana la reducerea dobanzilor.


Deci guvernul, ca toate guvernele noastre, vrea sa creasca PIB, dar nu oricum. Preferabil, nu prin fortele pietei, ca sa nu se poata face afaceri fara voia politicienilor. De aici reapar taxele vamale pe relatia cu UE (taxa pe prima inmatriculare auto), TVA in vama, se majoreaza accizele inaintea calendarului negociat cu UE. Cu riscul unei cresteri economice mai mici si mai putin sanatoase, guvernantii muta greutatea majorarii PIB pe taxe si pe imobile. Asta dovedeste ca potentatii nu si-au plasat banii in fabrici, ci in case si terenuri, deci acolo au interes sa creasca business-ul.


Puse cap la cap, cele doua stiri ­ despre inflatie si PIB ­ arata ca economia se specializeaza si se expune aiurea. Cresterea aparenta vine din sectoare rentabilizate prin fluxuri de moneda straina si prin cresterea preturilor. Cand n-o sa mai intre bani ca sa umfle balonul, nu va fi nevoie sa ne mai anunte statistica: vom vedea cu ochii nostri recesiunea, deprecierea si inflatia.