Case din chirpici construite de arhitecti si de sculptori! In Dobrogea. Echipele au muncit cu mainile goale pentru a reface valorile traditionale pe care le pierdem cu fiecare pas inainte al umanitatii.
Concluzia lor: arhitectura traditionala si materialele organice, pe care omul simplu le-a folosit sute de ani, sunt mai bune decat orice noutate!


Experimentele echipelor de arhitecti si artisti plastici romani au inceput in vara anului 2006. Succesul din primul an i-a impins spre mai mult. "De la inceput trebuie sa spun ca experimentul LUT/ADOBE 2006 - 2007 propune o noua abordare a conceptului de locuire umana privita din perspectiva promovarii si dezvoltarii unui mod de viata armonios in si cu mediul natural", explica sculptorul Alexandru Nancu, unul dintre cei care au conceput si au facut posibile aceste experimente. "Ideea nu a fost doar a mea. Este ideea si initiativa unui colectiv de artisti vizuali si arhitecti. Noi, artistii, voiam sa experimentam tehnicile si texturile pe care le ofera lucrul cu pamantul, cu paiele, cu pleava, intr-un cuvant cu chirpiciul, dar si alte materiale naturale adiacente: lemn, stuf, piatra."


NECESITATE SI ARTÃ…. Cand s-a nascut aceasta idee, arhitectii lucrau la niste studii privind locuirea de urgenta pentru calamitati, in contextul mai larg al locuirii ecologice, cu toate aspectele sociale care decurg din aceste lucruri. Asa s-a constituit echipa, pornind de la crezul tuturor ca materialele naturale sunt pe nedrept "surghiunite" in context modern si ca trebuie redescoperite, resemnificate si puse din nou la lucru. "Pe de alta parte, aveam ocazia sa oferim un raspuns, dupa puterile noastre, si problemei saraciei locative extreme de care sunt afectati peste un milion de romani", mai spune Alexandru Nancu. "Am vazut si la inundatiile de acum un an cum stau lucrurile in mai multe judete din Romania. Am alcatuit proiectul, atat teoretic, cat si organizatoric, am obtinut prin concurs o finantare de Administratia Fondului Cultural National si ne-am apucat de treaba." IMPLICARE TOTALa. Experimentele din 2006 si cel din 2007 s-au desfasurat la Capul Dolosman, aproape de Jurilovca, in judetul Tulcea, intr-un peisaj auster si total izolat. Conditiile de viata au fost foarte dure. "Am stat in corturi, ca niste sinistrati. Fara curent electric si fara apa potabila. Am incercat sa ne punem in pielea unor oameni cu probleme locative, desigur atat cat a fost cu putinta, propunandu-ne sa facem un adapost ecologic cu materialele aflate la indemana la fata locului in doar 12 zile", povesteste artistul. Echipa a fost alcatuita in fiecare an, fiecare invitand colegii pe care i-a considerat destul de flexibili incat sa poata face fata obiectivelor proiectului si conditiilor de lucru riguroase, chiar aspre. Au participat arhitectii Catalin Berescu, Mariana Celac si Anders Goransson din Suedia. Impreuna cu ei au lucrat sculptorii Alexandru Nancu, Alexandru Grosu, Marian Petre si Dumitru Verdian, din Austria. "Ad hoc au participat si altii, prieteni si chiar turisti ce ne-au vizitat acolo, la Jurilovca. Desigur, am cooperat si cu parteneri locali. Am avut sprijinul Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea si a Directiei Judetene pentru Cultura si Culte Tulcea. La proiect a participat si un partener extern. E vorba despre Universitatea de meserii vocationale DaCapo din Mariestad, Suedia", mai spune Nancu.


  CONDITII DE LUCRU. Membrii echipei au experimentat conditiile de viata fara electricitate, apa curenta, canalizare si fara alte avantaje ale lumii moderneCU CE SCOP? Cei care s-au implicat in aceste experimente le considera foarte importante. "In primul rand, fiindca impactul lor poate schimba mentalitatile dominante astazi si poate provoca o regandire a raportului locuirii moderne cu problema conservarii mediului, dar si cu chestiunea consumului irational de resurse naturale. In al doilea rand, in contextul recordurilor pe care le doboara in ultima vreme costul barilului de petrol, folosirea materialelor naturale, recunoscute a fi deosebit de eficiente termic, va fi o solutie nu neaparat la moda, ci mai ales una eficienta. E o chestiune de timp...", explica Alexandru Nancu. In urma experimentelor, toti au ajuns la concluzia ca arhitectura traditionala este mai ingenioasa decat inovatiile ultimului secol. "Nici nu are cum sa fie altfel", afirma artistul. "Ea presupune solutii si abordari tehnice exersate de mii de ani. Iar raportul intre investitia initiala - material, idee, manopera - si rezultatul final - utilitate, confort, estetica - este net in favoa-rea traditiei. Lucrand traditional esti obligat sa faci mult din putin, ca sa zic asa, si nu invers, cum e cazul edificarii moderne." Pentru ei, singura problema este posibilitatea redusa, deocamdata, de a industrializa intr-o anumita masura materialele ecologice si a standardiza, pe cat e posibil, utilizarea acestora.


INITIATIVÃ…
"Ideea nu a fost doar a mea. Este ideea si initiativa unui colectiv de artisti vizuali si arhitecti. Noi, artistii, voiam sa experimentam tehnicile si texturile pe care le ofera lucrul cu pamantul, cu paiele, cu pleava, intr-un cuvant cu chirpiciul, dar si alte materiale naturale adiacente: lemn, stuf, piatra"

IN CORT
"Am stat in corturi, ca niste sinistrati. Fara curent electric si fara apa potabila. Am incercat sa ne punem in pielea unor oameni cu probleme locative, desigur atat cat a fost cu putinta, propunandu-ne sa facem un adapost ecologic cu materialele aflate la indemana la fata locului in doar 12 zile"
Alexandru Nancu - sculptor



Locuirea organicaMembrii echipei au urmarit in primul rand sa arate, in mod exemplar, ca se poate gandi si altfel relatia omului modern cu materiile naturale. Si sa influenteze astfel mentalitatile dominante astazi. Dar ei au convingerea ca unele solutii ecologice punctuale pe care le-au probat isi pot gasi locul si in marile orase. "Cu siguranta insa modelul nostru de edificare organica poate fi aplicat caselor de vacanta, locuirii din mediul rural si celei de urgenta in general. Oricum, viitorul va arata ca mentalitatile care pun omul in conflict cu natura, in care omul se arata ca un cuceritor si consumator irational de mediu, nu au viitor. Si daca a trai intr-o oarecare armonie cu natura, a merge alaturi de aceasta si nu impotriva ei inseamna a te intoarce la origini, atunci inseamna ca da, e nevoie sa ne intoarcem la traditie si la lucrurile simple si indelung verificate istoric", explica Nancu. Ei nu se vor opri aici. In 2008 au de gand sa "rotunjeasca" edificarea de la Capul Dolosman. "In urmatoarea etapa a proiectului LUT/ADOBE vrem sa incercam asocierea subtila sau abrupta a materialelor moderne curate, viabile cu cele naturale, traditionale. Vrem sa vedem la modul cel mai concret pana unde se suporta reciproc aceste materiale, atat functional, cat si expresiv", spune sculptorul.

Doresc sa largeasca aria de experimentare a materialelor si tehnicilor mixte, a solutiilor functional-estetice, a raportului obiectului edificat cu mediul, cu peisajul. Vor continua sa arate ca se poate trai si altfel, ca se poate edifica spatiul folosind responsabil resursele naturale si materialele traditionale si imbinarea lor inteligenta cu cele moderne dovedite sanatoase. "Ca trebuie sa ne reconfiguram treptat mentalitatile si obiceiurile", spune Alexandru Nancu.