Italia are un volum dublu de schimburi comerciale cu Romania decit cu China si de trei ori mai mare decit cu India, spune ministrul italian al Comertului si Afacerilor Europene, Emma Bonino.

Ca ministru al Comertului, cum vedeti evolutia raporturilor comerciale italo-romane, avind in vedere actuala criza a relatiilor bilaterale?

Avem cu totii interesul ca relatiile bilaterale sa continue pe linia normalitatii atit in beneficiul celor peste 23.000 de intreprinderi italiene care isi desfasoara activitatea in Romania, cit si pentru cele aproape 17.000 de intreprinderi romanesti prezente in Italia. Tara noastra reprezinta primul partener comercial al Romaniei si sintem decisi sa raminem in aceasta pozitie. In 2006, relatiile de interschimb economic italo-romane au atins in premiera cifra-record de 10,6 miliarde de euro. Concret, am reusit sa avem cu Romania un raport de interschimb economic de trei ori mai mare fata de cel cu India si dublu fata de China. Mai mult, in sectoare precum cel logistic, al infrastructurilor, cel energetic, precum si cel textil sau al agroindustriei, exista inca posibilitatea de a ameliora prezenta noastra comerciala in Romania. De aceea, voi semna impreuna cu ministrul Silaghi o declaratie comuna pentru a consolida raporturile de colaborare intre minsterele pe care le coordonam.

Care ar fi premisele pentru a adopta politici de imigrare eficiente la nivel european? Si asta avind in vedere ca, desi multe tari s-au luptat intotdeauna in favoarea unei viziuni comune in legatura cu aceasta tema, nu s-au inregistrat nici pina in ziua de astazi progrese.

Actuala politica comunitara in materie de imigratie a inceput sa faca primii pasi, dar sint convinsa ca va inregistra curind progrese, incepind cu viitoarea reuniune a Consiliului European din decembrie, care va dedica o parte importanta a propriilor lucrari tocmai temei abordate de dumneavoastra. Recentele propuneri ale directivei privind accesul lucratorilor supercalificati din tari terte constituie un exemplu in legatura cu imperioasa armonizare in toate tarile a instrumentelor UE.

Ati criticat decretul privind expulzarile, numindu-l „represiv", „declamatoriu" si „prea putin eficient si realist", ati spus ca in Italia este nevoie sa fie garantat un sistem judiciar mai eficient si care sa presupuna timpi de judecata mai siguri. Ce credeti acum despre el?

Finalitatea decretului-lege este de a asimila integral directiva comunitara din 2004. Lasind la o parte alte considerante, nu cred in orice caz ca a adopta legi sub impulsul urgentei, al presiunii este modul cel mai potrivit de a actiona la nivel institutional. Cu aceasta premisa, in timpul dezbaterii de la Senat, Guvernul a introdus amendamente, a imbunatatit textul initial si ma refer in mod special la garantiile pentru cetatenii comunitari pentru care autoritatile au emis o dispozitie de expulzare. Normele care vor fi introduse in legislatia italiana tind sa imbine un principiu fundamental al constructiei europene, precum cel la libera circulatie, cu dreptul fundamental al cetatenilor de pe teritoriul nostru, fie ei italieni sau ba, la securitate personala.