Est-europenii rezista bine la volatilitatea burselor internationale

Dezvoltarea pietelor financiare, evolutiile macroeconomice favorabile si diversificarea relatiilor comerciale sunt factorii care au sporit rezistenta economiilor emergente din Europa de Est la volatilitatea sectorului financiar global sau la declinul investitiilor in piata imobiliara americana.
In mod obisnuit, pietele emergente reactioneaza puternic la fluctuatiile pietelor financiare internationale si la atenuarea tendintei investitorilor de a-si asuma riscuri, potrivit unei analize publicate pe site-ul financeasia.com, citat de Mediafax.
De la inceputul anului, agitatia de pe pietele financiare internationale a cauzat, in doua randuri, scaderea accentuata a pietelor est-europene.
Problemele din sectorul financiar de la finele lunii februarie si inceputul lunii martie au avut ca punct de pornire SUA si Asia, dar efectele lor s-au resimtit la nivel international, inclusiv in Europa de Est, desi pietele mai mici, cu lichiditate mai scazuta, au ramas in afara sferei de influenta a acestor evolutii defavorabile.
Scenariul s-a repetat si la finele lunii iulie si inceputul lunii august. Ingrijorarile privind evolutia pietei creditelor ipotecare cu grad sporit de risc din SUA s-au raspandit rapid la nivel global si aproape toate pietele financiare din Europa de Est au inregistrat scaderi. Atat prima, cat si a doua oara, cel mai puternic afectate au fost pietele cele mai mari si mai lichide, precum Rusia si Turcia si cele cu performante foarte bune. In orice caz, pietele care au inregistrat cele mai puternice scaderi si-au revenit relativ rapid si puternic.
Evolutiile din acest an nu constituie o noutate, situatii similare fiind observate si in momente anterioare pe pietele emergente. Analistii au fost insa surprinsi ca pietele est-europene au fost mai putin afectate pe parcursul ultimelor cateva saptamani decat in perioadele anterioare de volatilitate. Pietele emergente au fost, prin urmare, neasteptat de rezistente.
Prima explicatie, cea mai generala, pentru cresterea rezistentei pietelor, este ca multe dintre ele s-au maturizat din punct de vedere financiar suficient de mult pentru a putea contracara cele mai negative efecte ale volatilitatii internationale. Economistii vorbesc, in acest caz, despre adancire financiara, sintagma care descrie modul in care institutii precum bancile, bursele de valori si companiile de asigurari au crescut raportat la expansiunea economica.
Procesul de privatizare in Europa de Est a reprezentat un factor important pentru dezvoltarea pietelor de capital din regiune intr-un interval de timp relativ scurt. Capitalizarea pietei ruse, cea mai mare si mai importanta la nivel regional, este deja superioara Produsului Intern Brut (PIB), iar activele din sectorul bancar depasesc 100% din PIB in Kazahstan.
Sectorul financiar a avut o evolutie foarte dinamica in ultimii ani, iar expansiunea continua.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) evalueaza anual reformele economice in Europa de Est, iar conform celei mai recente analize, 11 din 25 de astfel de masuri au fost asociate pietelor financiare. Exista multe exemple in acest sens. Astfel, BERD a indicat asupra cresterii puternice a pietelor de leasing si asigurari, corelate cu sistemul mai eficient de supraveghere din partea autoritatilor de reglementare, precum si asupra imbunatatirilor cadrului de reglementare a pietelor de capital din Rusia, unde s-au introdus si produse noi, iar volumul pietelor de actiuni, obligatiuni si asigurari a crescut.
A doua explicatie pentru cresterea rezistentei pietelor se refera la pozitia macroeconomica foarte favorabila din majoritarea tarilor est-europene, care le permite sa depaseasca problemele internationale. Cele mai mari economii din regiune, Rusia si Polonia, inregistreaza probabil cele mai bune evolutii economice dupa trecerea la o economie de piata, la inceputul anilor '90. Rusia a inregistrat un ritm de crestere de 6-7% de la finele anilor '90, iar perspectivele sunt in continuare foarte favorabile. Economia rusa depinde intr-o masura prea mare de exporturile de energie, insa, in conditiile in care pretul petrolului se plaseaza peste 80 de dolari pe baril, determinand excedente mari la nivelul bugetului si al contului curent, stimulentele in vederea diversificarii economice nu sunt foarte puternice. Polonia, cea mai mare economie dintre statele central-europene care au aderat incepand cu anul 2004 la blocul comunitar, si-a restructurat economia si inregistreaza in prezent rate de crestere ridicate, inflatie si rate ale dobanzilor scazute, dar si o scadere rapida a somajului. Pe de alta parte, Turcia si unii dintre noii membri UE, cum e Letonia, se confrunta cu dezechilibre macroeconomice ingrijoratoare. Cu toate acestea, dobanzile foarte ridicate din Turcia si deficitul foarte mare de cont curent din Letonia nu sunt amenintari suficient de importante pentru a indeparta investitorii pe termen lung.
Turcia a lansat un plan ambitios de reformare a economiei si unul dintre obiectivele actuale centrale este reducerea inflatiei. Decizia bancii centrale de a reduce rata dobanzii de referinta in luna septembrie a fost o miscare surprinzatoare, semnaland insa ca economia turceasca se misca in directia corecta.
In ceea ce priveste unii membri noi ai UE cu deficite ridicate de cont curent, care nu sunt finantate prin investitii straine directe, acestea sunt acoperite prin imprumuturi interbancare. In cazul Letoniei, bancile straine au creditat subsidiarele letone, astfel ca nu exista ingrijorari imediate privind limitarea lichiditatilor.
Un al treilea motiv prin care se explica capacitatea pietelor est-europene de a evita efectele negative ale fluctuatiilor pietelor financiare internationale, cauzate in special de ingrijorarile privind economia SUA, este reprezentat de expunerea redusa a Europei de Est la piata americana din punctul de vedere al schimburilor comerciale.
Astfel, exporturile Europei de Est catre SUA au o pondere de sub 4% in exporturile totale. In cazul Asiei, aceasta pondere este de peste 20%, iar in cazul Americii Latine, de 45%.
Potrivit calculelor Citigroup si ale Biroului de Prognoza Economica de la Oxford, tarile est-europene se numara intre economiile emergente care ar putea fi cel mai putin afectate de scaderea investitiilor pe piata imobiliara americana. Şase din cele sapte piete emergente cel mai putin afectate, in conditiile in care numarul total al pietelor analizate se ridica la 22, sunt din Europa de Est, respectiv Rusia, Turcia, Ungaria, Cehia, Romania si Polonia.
In concluzie, pietele est-europene sunt relativ rezistente la fluctuatiile sectorului financiar global, in special cand punctul de pornire al problemelor este SUA. Principalul risc in cazul majoritatii acestor piete este fara indoiala extern, intrucat evolutia acestor economii este optima.
Cel mai ridicat grad de vulnerabilitate se inregistreaza in sectoarele de activitate care implica schimburi comerciale exterioare, dar si pe pietele de marfuri, unde preturile sunt stabilite la nivel global.
Prin urmare, investitiile in sectoarele in dezvoltare de pe pietele est-europene isi vor mentine atractivitatea.

---

Despre autor: