Vlad Georgescu a fost unul dintre cei mai buni directori ai Sectiei romane a postului de radio Europa Libera, care emitea d e la Munchen. Din acest motiv, Securitatea i-a acordat o atentie speciala. Si articolul nostru se bazeaza pe documentele din arhivele serviciului secret, asa ca trebuie privit doar ca un crochiu al celui care a fost la un moment dat directorul E.L.
Primele note mai consistente ale Securitatii despre istoricul Vlad Georgescu, mai precis despre activitatea sa „dusmanoasa“ la adresa regimului comunist, dateaza din 1981. Atunci, spionajul romanesc a trimis Directiei I si Contraspionajului un raport, totodata, si plan de masuri impotriva celui care avea sa devina in 1983 directorul E.L. In acel document se consemna faptul ca istoricul „s-a pus in slujba postului de radio Europa Libera, pregatind si difuzand frecvent comentarii ostile cu caracter istoric si diverse articole denigratoare la adresa oranduirii social-politice din tara noastra“. Securitatea detinea si informatia ca Georgescu, stabilit in acea perioada la Washington DC, e omul CIA, dar notele nu lamuresc de unde aceasta convingere, ce informatii stateau la baza ei. Dupa cum spuneam, documentul inaintat Directiei I si Contraspionajului de catre spionajul romanesc se dorea si un plan de contracarare si „neutralizare“ a activitatii „antiromanesti“ a lui Georgescu.
Informator si disident?
De fapt, cel putin in acel moment, era vorba in primul rand despre compromiterea lui Vlad Georgescu. Insa Securitatea nu avea nici un fel de date care-l puteau pune in dificultate pe cel ale carui comentarii „ostile“ deranjau din ce in ce mai tare regimul de la Bucuresti. Mai tarziu - birocratia bat-o vina! - a fost descoperit un document compromitator. Angajamentul de informator al lui Vlad Georgescu de pe vremea cand lucra la Muzeul Romano-Rus. In vara anului 1963, asadar la 26 de ani, Georgescu a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea. Nu se cunosc exact imprejurarile in care a fost racolat, insa documentul a fost vazut de catre publicistul Mihai Pelin atunci cand s-a documentat pentru cartea „Melita si Eterul - Istoria Europei Libere prin documente de Securitate“ chiar in arhivele Securitatii. Pelin spunea ca era vorba despre un angajament insotit de autobiografie, iar pseudonimul sub care Georgescu ar fi trebuit sa-si semneze notele era „Mircea Calinescu“. Inainte de a ne intreba de ce nu a folosit Securitatea acest document impotriva lui Vlad Georgescu, mai ales dupa 1983, cand acesta a fost numit director la Europa Libera, consemnam, folosindu-ne tot de documentele din arhive, faptul ca Vlad Georgescu a fost un informator cu totul aparte. Ca sa nu spunem unul de-a dreptul ciudat.
Despre autor:
Sursa: Gardianul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Sondaj Libris: Când, unde, cât și de ce citesc românii. Ce buget alocă lunar...
Sursa: wall-street.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 24 aprilie?
Sursa: kudika.ro