PUNCTUL PE EI
Campionatul primei divizii a intrat in cea de-a doua jumatate a sa. Sa fie vorba de cea plina? Sincer sa fiu, ma cam indoiesc. Iar daca sunt si mai sincer nu cred pentru nimic in lume. Sigur, granita dintre tur si primele doua etape ale returului este una care nu putea lasa urme, una imaginara. Cat timp echipele nu au trecut prin laboratorul pregatirilor de iarna, cat timp loturile nu au fost remaniate nici nu poti sa pretinzi vreo schimbare la fata a competitiei. Scepticismul de care vorbeam primeste insa un sprijin substantial din partea celor care s-au improprietarit cu fotbalul nostru cel de toate zilele. Am mare incredere patroni, in investitori, in subalternii lor de mana dreapta, numai buni sa le amortizeze calcatura. Ii stiu pe toti baieti de caracter, care nu se schimba dupa cum bate vantul, care nu se clintesc nicicum din calea dezastrului.


2007 va mai chinui fotbalul pret de o etapa. Apoi se va duce si el. 2008 va grabi evenimentele interne ale fotbalului spre turneul final al CE din Elvetia si Austria. Timp scurt si fara chef de gluma. Am convingerea ca surprizele, cele care fac deliciul intrecerii sportive, vor fi ucise.


CFR, departe de poluarea Bucurestilor, respira bine. Chiar daca va mai pierde din cand in cand cadenta, chiar daca va fi examinata mult mai sever de urmaritoare, nu cred ca va risipi agoniseala din tur. In plus, trebuie sa recunoastem ca trupa lui Andone, dincolo de orice subiectivism, joaca un fotbal de calitate.


Lupta pentru celelalte doua locuri ale podiumului se anunta plina de draci, dar nu si de neprevazut. Cred ca Unirea Urziceni si Politehnica Timisoara vor ramane doar arbitrii neblatuiti ai bataliei dintre Rapid, Steaua si Dinamo. Ordinea am imprumutat-o din clasamentul la zi. Pana la clasamentul final malaxorul va macina inerenta doza de neprevazut. Nu este exclus ca sansa castigarii cupei sa-i anestezieze pe giulesteni.


Accidente de parcurs pot sa apara. Mi-am luat totusi responsabilitatea de a le ignora cand am vorbit despre sefia clasamentului. Imi este insa mult mai greu, ba chiar imposibil, sa avansez ipoteze in privinta candidatelor la retrogradare. Zona de subsol a clasamentului, altfel foarte larga, este mult mai sensibila. In mediocritatea care o caracterizeaza firul de pai al sperantei se poate rupe oricand, dupa cum si repetentii pot spera, impotriva aparentelor, la o nota de favoare.