JURNAL DE CINEFIL
Saptamana aceasta stirile de la ora 19:00 au luat ceva din "atmosfera" celor de la ora 17:00. Ba chiar si talk show-urile au prins gust pentru incest si s-au dat in spectacol folosind cuvinte grele. Totul din cauza a doi frati (dupa mama) care s-au casatorit si au facut un copil, undeva intr-un sat de pe langa Iasi. Experienta din aceste zile a aratat insa ca televiziunile nu sunt pregatite sa discute despre o astfel de situatie altfel decat la nivelul stirilor de la ora 17:00.


Sigur ca in acest caz vorbim de doi oameni care nu au foarte multa educatie, dar daca spunem despre ei ca sunt "cei mai prosti, cei mai needucati si cei mai rai" de pe lumea asta nu rezolvam nimic. Nu facem decat sa dezvoltam in mintea celorlalti, a telespectatorilor, o oarecare ura care n-o sa duca niciodata la vreo toleranta de orice fel. Nu spun ca ceea ce au facut acesti tineri e ceva corect-bun-demn de urmat, spun insa ca acest caz trebuia abordat altfel daca vrem sa traim intr-o tara in care ura si pusul la colt sa nu fie o stare de fapt zilnica.  Nici una dintre televiziunile care au relatat cazul nu a facut o cat de mica referire la ceea ce, in termeni stiintifici, se cheama atractie sexuala genetica. Psihologii spun ca aceasta se manifesta mai ales in cazul fratilor despartiti in cadrul familiei, care se intalnesc pentru prima data la maturitate, atractie foarte des intalnita la copiii care au fost dati spre adoptie in familii diferite. Explicatia pare logica daca ne gandim ca oamenii cauta pe cineva cu care sa imparta aceleasi interese. In plus, exista dovezi stiintifice ca simtim ca putem avea (mai multa) incredere in oamenii care ne seamana ca infatisare.


Cinematografia, ba chiar si literatura, se arata mai tolerante in a explica fenomenul.

In "Star Wars", cand Luke Skywalker o intalneste pe Printesa Leia, la maturitate, fara sa stie ca fac parte din aceeasi familie, acesta dezvolta o pasiune pentru ea. In episodul numarul cinci, cei doi impart chiar un sarut, pentru ca putin mai tarziu sa afle ca sunt rude.

In "Back to the Future", filmul lui Robert Zemeckis, personajul principal se intoarce in timp la vremea in care mama sa era adolescenta, iar aceasta se simte atrasa de el. Exista chiar o secventa in care cei doi se saruta, iar "mama" spune ca ii pare ca si-a sarutat fratele.

Si Homer din celebrul serial animat "The Simpsons" are o asemenea experienta cand isi intalneste sora vitrega, Abbie, in ciuda faptului (sau poate tocmai de aceea) ca este o varianta feminina a sa.

In literatura exemplele sunt si mai numeroase, de la "Ada sau ardoarea", romanul lui Nabokov, trecand prin Thomas Mann si ajungand la mai recent lansatul "Midllesex" a lui Jeffery Eugenides.


Imi imaginez ca daca cineva ar fi povestit aceste lucruri la televizor in talk show-urile "sofisticate" in care se dezbatea problema, telespectatorii nu i-ar mai fi vazut pe cei doi ca niste mutanti, ci doar ca pe niste persoane neinformate.

Ganditi-va cum ii explicati mai eficient unui copil ca greseste; il faceti cel mai prost si cel mai rau si ii aplicati o corectie sanatoasa ca sa nu mai faca alta data, fara sa-i explicati nimic; sau ii dati exemple de intamplari similare, de reactii asemanatoare si ii spuneti consecintele pe care le-au adus, lasandu-l pe el sa inteleaga ca a gresit.

Din pacate, cei care fac stiri nu par a fi niste parinti foarte buni, iar "copiii" pe care-i cresc televiziunile noastre poarta cu ei sechelele lipsei de informatie.