Am urmarit-o ieri seara pe Sulfina Barbu, fostul ministru democrat al mediului, incercand sa explice, senin, la un post de televiziune, ca n-are nici o vina - poate doar o „scapare“ - in privinta taxei auto. Taxa impusa taman cand domnia-sa conducea Ministerul Mediului, dar era prea ocupata ca sa cheme un finantist sa-i explice care-i problema si care sunt consecintele. Astfel ca, profitand de ignoranta sa, liberalii si-au facut mendrele nestingheriti, impunand un bir usturator romanilor dornici sa-si achizitioneze o masina. Desigur, cu ajutorul parlamentarilor hrapareti care au majorat nivelul initial al taxei de zeci de ori. Nice try!

Pe mine, fosta doamna ministru nu m-a convins. Ba prestatia domniei-sale mi s-a parut chiar penibila. Pe principiile expuse cu nonsalanta in fata camerelor de luat vederi rezulta ca orice ministru este absolvit de vina daca nu este „de specialitate“ intr-un domeniu sau altul. Sau, mai pe romaneste, daca este incompetent. Cu atat mai mult, cu cat are la dispozitie consilieri in orice domeniu, care pot analiza pe toate fatetele o decizie care afecteaza o tara intreaga. Si care ii pot expli ca ministrului cum sta treaba. Asta daca-l intereseaza.

Poate ca in cazul doamnei ex-ministru a fost vorba doar de nepasare (ca sa nu-i spunem altfel), pe care vrea sa o mascheze acum intr-o candida neglijenta. Faptul ca Sulfina Barbu isi recunoaste o parte din vina pentru o masura total nepopulara la care ea este coautor nu-i incalzeste cu nimic pe oamenii care au fost nevoiti sa plateasca sute de euro pentru o minciuna. Pentru ca taxa de prima inmatriculare este o minciuna. Guvernul Tariceanu II se incurca in propriile minciuni cand vorbeste despre aceasta problema delicata.