Locuitorii orasului care nu doarme niciodata s-au prezentat in numar mare si cu tot atitea intrebari la Festivalul de Film Romanesc. In fruntea lor a venit cel mai cunoscut critic de film din SUA: A. O. Scott, responsabil pentru cronicile din „The New York Times".

Intre 29 noiembrie si 5 decembrie (luind in considerare si masa rotunda care a incheiat evenimentul), la New York s-a desfasurat a doua editie a Festivalului de Film Romanesc („Romanian Cinema: The Golden Age"), organizata de Institutul Cultural Roman (ICRNY). Editia coincide cu al doilea an in care noul val din cinemaul nostru reuseste sa atraga atentia la nivel mondial. Mai coincide cu cele mai recente premii cucerite de Cristian Mungiu la Berlin, la Premiile Academiei Europene de Film: Cel mai bun regizor si Cel mai bun film.

Romanii din diaspora au fost mai putini decit newyorkezii in ceea ce priveste prezenta la cea de-a doua editie a Festivalului de Film Romanesc Institutul Cultural Roman de la New York (ICRNY) a adunat pentru aceasta a doua editie de festival filme de scurtmetraj, lungmetraj si documentare apartinind regizorilor romani Cristian Mungiu („Occident", „4, 3, 2"), Nae Caranfil („Restul e tacere"), Cristian Nemescu („California Dreamin’ - ¨nesfirsitˇ"), Alexandru Solomon („Marele jaf comunist"), Florin Iepan („Decreteii"), acestora adaugindu-li-se productii romanesti „clasice" precum „Reconstituirea" de Lucian Pintilie, „Morometii" de Stere Gulea, „Iacob" de Mircea Danieliuc sau „Scurta istorie" de Ioan Popescu Gopo.

„Scurta istorie" a lui Gopo s-a dovedit, in fapt, o istorie lunga intre primul premiu la Cannes atribuit Romaniei si cel de anul acesta, cistigat de doua productii „nationale". Selectia i-a apartinut lui Mihai Chirilov, directorul unuia dintre cele mai cunoscute evenimente de profil de la noi - Transilvania International Film Festival, iar directorul festivalului a fost Corina Suteu, de asemenea director al Institutului Cultural Roman din New York. Locul in care s-a strins un public extrem de divers in New York a fost Tribeca Cinemas, o zona cool pentru iubitorii de cinema. Tribeca Cinemas organizeaza, de altfel, un festival consacrat in luna mai a fiecarui an. Fiecare dintre proiectii a fost precedata de prezentari realizate de Andrei Gorzo, Alex. Leo Serban, Mihai Chirilov sau Calin Andrei Mihailescu. Acestora li s-au adaugat invitatii speciali Vladimir Tismaneanu (pentru „Marele jaf comunist") si Andrei Serban (pentru „Reconstituirea").

Duminica, 2 decembrie, selectionerul festivalului, Mihai Chirilov, a „decretat" starea de reusita. O reusita tradusa prin sesiuni foarte vii de intrebari si raspunsuri, dar si printr-o prezenta numeroasa din partea publicului newyorkez - care nu a fost format majoritar din diaspora romana, ci si din spectatori care au auzit de festival si implicit de noua miscare cinematografica din Romania. Ei si-au dorit sa vada cu propriii ochi de ce e cazul, uneori, sa mergi cu sacul la pomul laudat.

„Ce fel de industrie cinematografica aveti voi in Romania? Mi se pare grozav ca aveti aceste filme, dar cine le vede si cine le produce?". O dilema care a revenit pe parcursul sesiunilor de intrebari, la care producatorul filmului lui Nae Caranfil, „Restul e tacere," Cristian Comeaga, a raspuns cel mai bine: avem doua studiouri mari de productie, dar care lucreaza in cea mai mare parte a timpului „pentru export". In cazul filmului lui Caranfil, Comeaga a spus ca a reusit sa adune un buget-record dupa 1989 pentru tara noastra, de 2.400.000 de euro, bani 100% romanesti. Si i s-a parut necesar ca banii sa fie integral romanesti deoarece in cazul coproductiilor deciziile se iau mult mai greu, uneori in detrimentul filmului. „Din acesti bani, 1.500.000 de euro e suma pe care eu trebuie sa o recuperez, este o investitie si recunosc faptul ca acesta este un joc pe sirma pe care mi l-am asumat!", a spus Comeaga.

Editia din acest an a Festivalului Romanesc de Film de la New York s-a bucurat de prezentarea si prezenta unuia dintre cei mai cunoscuti critici de film din Statele Unite ale Americii - A. O. Scott, un adevarat brand newyorkez, autor de texte la „The New York Times". De altfel, acesta a fost suficient de convins de vitalitatea noului cinema romanesc incit sa viziteze Bucurestiul in urma cu o luna pentru a cunoaste diferite generatii de cineasti. Parte dintre impresiile sale au fost impartasite si publicului fidelizat de ICRNY la Tribeca Cinemas.

Spectatorii au reusit sa creeze prin intrebari un fir rosu intre „California Dreamin’ (nesfirsit)" si „Restul e tacere". Armand Assante a tinut sa atraga atentia asupra faptului ca meritul filmului in care a jucat este acela de a fi depasit o tema romaneasca, de a nu fi localist: „E o tema importanta de gindire pentru noi, americanii, ca popor. Desi avem toata aceasta tehnologie, la final singurul care conteaza, care ne diferentiaza este caracterul nostru. Iar aceasta este o tema universala".

Pe de alta parte, Nae Caranfil a fost intrebat la finalul celei de-a doua proiectii daca va continua pe aceasta directie impusa de „Restul e tacere", o directie mainstream, de filme pentru publicul larg. Senzatia publicului de la Tribeca Cinemas a fost, dupa vederea unei productii precum „4, 3, 2", ca Nae Caranfil merge in alta directie, ca filmul sau nu are nimic din trasaturile controversatului „nou val" - nici virsta, nici mijloacele minimaliste (cele aproape doua milioane si jumatate de euro o confirma), nici raportarea la realitatile romanesti. „Nu stiu daca filmul meu este mainstream. Este asa cum spuneti in masura in care tema abordata si trairile personajelor sint valabile pretutindeni. Dar in acelasi timp acesta este un film de autor in cel mai cu putinta mod." „Restul e tacere" este, in viziunea regizorului sau, si o pledoarie pentru cinema, in care apare tema artistului care este sacrificat pentru posteritatea operei sale.

Bref, a doua editie a Festivalului Romanesc de Film de la New York a demonstrat interesul publicului newyorkez asupra cinemaului romanesc. Dar, la fel de important, al criticii de specialitate, atrasa prin lobby-ul pe care il face Institutul Cultural Roman de aici. Marele cistig nu a fost doar acela de a prezenta filme noi, dar si de a descoperi productii precum „Iacob" si „Reconstituirea". Acestea demonstreaza, asa cum observa Alex. Leo Serban, ca cinemaul romanesc nu vine de nicaieri, ci dintr-o continuitate - din care, e drept, nu s-ar putea face mai mult decit un top 10.

Starurile evenimentului Doua dintre proiectiile care au beneficiat de spectacole cu casa inchisa au fost „4, 3, 2" a lui Cristian Mungiu si „California Dreamin’ (nesfirsit)". Primul a rulat paralel in prima seara de festival atit pentru un public de specialisti, cit si pentru unul de platitori de bilet, iar al doilea s-a bucurat de prezenta a trei dintre actorii principali - Armand Assante, Razvan Vasilescu si Jamie Elman.

Toti trei au evocat memoria lui Cristian Nemescu, iar cei doi „americani" de pe scena Tribeca au povestit parte din ceea ce s-ar putea numi pentru ei „The Romanian Dream".

Primaria din New York a anuntat Festivalul Romanesc de Film. Detalii pe www.cotidianul.ro/select