In cei sapte ani ai primului mileniu au avut loc mai multe transformari fundamentale ale lumii in care traim decit in decenii intregi anterioare. O carte a Editurii RAO cu imagini Reuters face inventarul noilor forte globale. Anul 2000 a fost asteptat ca un an providential, apogeu al descoperirilor stiintei si tehnicii, oaza de pace si stabilitate dupa tensiunile Razboiului Rece, culme a prosperitatii si cresterii economice. In acelasi timp insa, omenirea traia amenintarea Apocalipsei, a Anticristului, a disolutiei valorilor morale, a resurectiei conflictelor identitare in chiar inima Europei, a paralizarii sistemelor informatice de catre virusul informatic Y2K. La scurt timp dupa ce omenirea a „schimbat prefixul", ambele viziuni au fost contrazise de un nou set de probleme si provocari, pe care putini le anticipasera.

Islamabad: un porumbel eliberat ca simbol al pacii in fata unei picturi murale cu atacul asupra Turnurilor Gemene Secolul terorismului

Daca spaimele cu care lumea medievala astepta trecerea intr-un nou mileniu nu s-au concretizat, optimismul cu care era asteptat mileniul III a fost contrazis de revirimentul terorismului. La 11 septembrie 2001, teroristii musulmani distrugeau unul dintre simbolurile societatii americane si puneau sub semnul intrebarii securitatea celei mai mari puteri a inceputului de secol XXI. Au urmat apoi macelurile de la Londra si Madrid. Educati in Occident si folosin-du-se de armele lui, teroristii aleg in mod aleatoriu victime nevinovate pentru a transmite mesaje politice impotriva "cruciatilor crestini". Extremistii islamisti stiu sa-si atinga astfel principalul lor scop: obtinerea de vizibilitate prin manipularea audientei. Atacurile teroriste si riposta SUA si a aliatilor lor, prin invadarea Afganistanului si a Irakului, au facut ca teoriile despre confruntarile dintre civilizatii sa devina o realitate dura si cu atit mai greu de gestionat cu cit pericolul poate veni de oriunde. Strategia marilor aliante s-a modificat, iar dusmani pina acum ireconciliabili, precum Rusia si SUA, au devenit aliati in razboiul impotriva terorii.

Cine cistiga din lupta cu naturaSeceta, uraganele si inundatiile au provocat in ultimii ani crize de proportii mult mai mari decit conflictele militare. Oamenii de stiinta au tras in mod repetat semnalul de alarma asupra incalzirii globale a Terrei cu pina la 4 grade Celsius, asupra cresterii nivelului oceanului planetar cu peste un metru. Cum 70% dintre saracii planetei subzista cultivindu-si rudimentar pamintul, efectele incalzirii globale ar avea efecte devastatoare. Tarile dezvoltate au semnat protocolul de la Kyoto pentru reducerea, pina in 2012, a emanatiilor de gaze cu efect de sera, insa SUA s-au retras, invocind costurile economice prea mari. La fel, cresterea nivelului de trai a 2,2 miliarde de chinezi si indieni reprezinta o sursa de si mai mare exploatare a resurselor naturale si a degradarii climei. La aceasta se adauga flagelul incurabil al SIDA, pandemiile de gripa, sindromul respirator sever (SARS) sau virusul H5N1, cu potential de transmitere la om. Stiinta actuala nu a gasit antidotul pentru aceste boli, iar astazi SIDA a ajuns sa provoace zilnic 200 de victime in Uganda. Daca adaugam si numeroasele cataclisme, precum acel tsunami care a ucis 250.000 de oameni in citeva ore, in decembrie 2004, la finalul acestui secol s-ar putea adeveri previziunea pesimista ca principala preocupare a oamenilor nu va mai fi sporirea prosperitatii personale, ci propria supravietuire. O lume infricosata si supravegheata"Regulile jocului se schimba", spunea premierul Tony Blair, dupa atentatele cu bomba de la Londra, din iulie. Pericolul terorismului nu mai este unul identificabil, el vine din partea oamenilor obisnuiti. Legile sint rescrise pentru restringerea libertatilor si intarirea supravegherii in Marea Britanie, in SUA, dar si in state care nu au cunoscut inca lovitura terorii. Libertatea de miscare, sub semnul careia a inceput noul secol, paleste in fata controalelor draconice din aeroporturi, a bazelor de date si a pasapoartelor biometrice, precum si a camerelor de supraveghere care urmaresc fiecare cite 14 cetateni britanici. Alegerile din marile democratii occi-dentale se cistiga pe platforme politice care propun intarirea securitatii, limitarea drepturilor si, mai grav, care cer inasprirea politicilor fata de imigranti si de azilanti. Transformarea lumii occidentale intr-o fortareata este una dintre victoriile nefaste ale terorismului, sub semnul caruia a inceput noul mileniu. Migratia: fuga din calea saraciei

Desi cresterea economica la nivel mondial a ajuns la 5,1%, doborind un record vechi de trei decenii, unul din cinci locuitori ai planetei traieste cu mai putin de un dolar pe zi. In aceste zone, rata natalitatii ajunge sa fie de zece ori mai mare decit in statele dezvoltate. Dezradacinati de foamete si somaj, saracii planetei cauta sa profite de deschiderea produsa de globalizare, insa mii de imigranti isi pierd viata in incercarea de a depasi barierele naturale sau create de lege, inainte de a ajunge in oazele de prosperitate ale Uniunii Europene sau ale Satelor Unite. Aici beneficiile pe termen lung aduse de mina de lucru a imigrantilor nu sint insa atit de palpabile precum pericolele pe termen scurt ale acestui influx.

O partizana a grupululi Hamas tine in miini un exemplar din Coran, la o demonstratie in Gaza Un secol al religiilor

Daca veacul trecut a fost marcat de "moartea lui Dumnezeu", in secolul al XXI-lea atentatele comise de teroristi in numele lui Allah si efervescenta religioasa din fostele state comuniste, catalizata de figura Papei Ioan Paul al II-lea, au adus credinta in prim-planul vietii cotidiene, dar si al celei politice. In lumina noilor conflicte religioase, pare tot mai relevant de precizat ca in lume exista 2,1 miliarde de crestini si 1,6 miliarde de musulmani, cifre despre care se vorbea mult mai putin in secolul trecut. Ultimii sapte ani au aratat cum credinta islamica poate deveni o ideologie, o religie politica in care invataturile Coranului sint interpretate radical, pentru a justifica monstruoase crime si noi structuri de putere pentru fundamentalisti. Democratiile occidentale politizeaza si ele teme precum expunerea simbolurilor religioase (valul islamic sau icoanele), avortul sau clonarea. Pina si blindul budism a ajuns sa fie strins legat de nationalismul din Sri Lanka. Candidaturile presedintelui Bush la Casa Alba au fost sprijinite de crestinii evanghelici din SUA, iar colonistii evrei din teritoriile palestiniene isi justifica rezistenta prin apel la textele religioase.

Omul se substituie lui Dumnezeu

Avantajele incontestabile ale progresului stiintific al ultimilor ani sint cel putin la fel de mari precum constringerile etice carora trebuie sa le faca fata cercetatorii. Organismele modificate genetic au potentialul de a eradica foametea a milioane de oameni. Folosirea celulelor-tulpina si descifrarea celor trei miliarde de combinatii ale genomului uman pot duce la tratarea unor boli pina acum incurabile. Insa beneficiile aduse de aceste descoperiri ramin accesibile doar celor bogati. Saracia face ca milioane de oameni sa moara anual, in urma unor boli usor tratabile. In Africa, la fiecare 30 de secunde un copil isi pierde viata din cauza malariei.

Economie globala, prosperitate zonalaEconomia mondiala devine tot mai integrata, iar economiile statelor nationale se contopesc, cel mai bun exemplu fiind Uniunea Europeana. Regiunile lumii interactioneaza permanent, iar produsele din SUA, China sau Europa au inundat globul. O data cu aceasta circulatie a produselor, serviciilor si capitalurilor, oamenii insisi au inceput sa devina globalizati. Cetatenii fostelor state socialiste, cei din fosta URSS sau din China au fost atrasi pe piata globala de companiile transnationale care au ales sa externalizeze o parte din productie in statele mai sarace, acolo unde forta de munca este mai ieftina. Revirimentul economic al marilor puteri asiatice anunta insa si o modificare a centrului de greutate al economiei mondiale, care tinde sa se deplaseze, pentru prima data in istorie, de la zona transatlantica spre cea transpacifica. Insa, indiferent de aceste procese, discrepantele economice imense dintre statele lumii, precum si tentatia protectionista a tarilor bogate tin inca o mare parte a populatiei mondiale intr-o saracie cronica.

Creatie a studentilor Academieide Moda italiene, Roma Competitia energetica "Aceasta dependenta fata de petrolul strain este o problema de securitate nationala", spunea presedintele Bush, insa declaratia putea fi facuta si de liderii europeni, tot mai dependenti de gazele naturale ale Rusiei, pe care Moscova le foloseste ca arma de presiune politica asupra UE. La fel, Rusia nu a permis nici armatei americane si nici companiilor occidentale sa isi creeze capete de pod in Asia Centrala, o regiune bogata in resurse energetice. SUA au incercat sa-si asigure rezervele de petrol din Orientul Mijlociu prin inradacinarea in regiune a democratiei occidentale, iar primul stat vizat a fost Irakul dictatorului Saddam Hussein, unde interventia era usor de justificat.

Cultura digitala a celebritatii

Epoca actuala este una in care celebritatea poate fi obtinuta mai usor ca oricind. Tehnica digitala deseneaza trupuri perfecte si moduleaza vocile, pentru a crea staruri cu o viata efemera. In acelasi timp, pirateria digitala aduce pierderi de 3,5 miliarde de dolari anual doar pentru Hollywood. In ciuda raspindirii globale a mijloacelor tehnice, cultura celebritatii ramine apanajul societatii anglo-saxone care lanseaza moda. Desi foarte puternice la ele acasa, cinematografiile coreeana sau indiana se zbat cu greu pentru a-si face loc pe piata mondiala. Ca exemplu al acestei noi religii care incepe sa fie cultul celebritatii, statuile din ceara ale lui David si Victoriei Beckham au fost imbracate ca Maria si Iosif intr-o scena a Nasterii Domnului.

Lupta pentru putereInceputul noului mileniu a fost marcat de lupta pentru reimpartirea sferelor de influenta, in conditiile in care SUA au ramas singura mare putere mondiala, dupa sfirsitul Razboiului Rece. Sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia s-a redresat, prin evitarea unei confruntari serioase cu SUA si mimarea unui sistem democratic. Un proces similar s-a petrecut si in China sau in Vietnam. Redresarea rivalilor SUA a creat o opozitie in cadrul ONU fata de interventia militara americana in Irak, sesizata chiar si la vechii aliati Franta si Germania. Cu toate ca sint singura mare putere, fara mandat ONU, Statele Unite s-au vazut nevoite sa apeleze la o "coalitie a vointelor" pentru a pune capat regimului lui Saddam Hussein. In acest context, pare tot mai justificata intrebarea daca Washingtonul, care a epuizat Moscova in Razboiul Rece, nu ar putea fi el insusi epuizat. Viata in noul mileniu

Existenta cotidiana a ultimilor ani este caracterizata fie de o permamenta optiune intre servicii si produse tot mai diverse, fie de o lupta continua pentru supravietuire. Daca femeile indiene se sacrifica pentru a economisi citiva dolari pe luna pentru perioadele secetoase, iubitorii de animale din SUA cheltuiesc anual 8 miliarde de dolari pentru a-si rasfata favoritii patrupezi. Oamenii au posibilitatea de a traversa oceane doar pentru capriciul cumpararii unui produs, o data ce pretul unui bilet de avion poate fi la fel de mic ca drumul cu taxiul pina la aeroport.

Dar in acelasi timp, pentru altii o asemenea calatorie este facuta pentru salvarea din calea cataclismelor sau a foametei.

Pentru mai multe imagini ale agentiei Reuters vizitati www.cotidianul.ro/select