Cistigatorul alegerilor legislative din Belgia a renuntat la incercarea de a forma guvernul si a demisionat, dupa un nou esec in jumatate de an fara un cabinet.

Liderul crestin-democratilor flamanzi, Yves Leterme (foto), l-a informat pe regele Albert al II-lea ca a esuat in incercarea de a propune o agenda de guvernare acceptabila atit de catre flamanzi, cit si de catre valoni. Acestia din urma au respins planurile sale de a acorda autonomie sporita regiunilor care formeaza statul federal belgian.

Partidul lui Leterme a cistigat alegerile legislative de la 10 iunie, dupa ce crestin-democratii au petrecut opt ani in opozitie. Fostul premier Guy Verhofstadt a continuat insa sa conduca tara, intrucit repetatele incercari de a forma guvernul nu s-au soldat cu nici un rezultat.

Si de aceasta data, termenul-limita fixat pentru ca toate partidele sa ajunga la un acord a expirat simbata dupa-amiaza, fara sa fi fost gasita o solutie de compromis. Liberalii flamanzi si valoni ajunsesera la o intelegere privind programul de reforme al lui Leterme, dar crestin-democratii din partea franceza nu se raliasera acestuia. Nici un partid politic nu are o componenta care sa reuneasca atit valonii, cit si flamanzii.

Regiunea valona se teme ca o autonomie sporita ii va reduce veniturile obtinute din taxele federale si va avea astfel un impact negativ asupra serviciilor sociale. In Valonia, rata somajului este dubla fata de cea din Flandra, potrivit BBC, iar in sectorul public lucreaza de doua ori mai multi va-loni decit flamanzi. Populatia valona (vorbitoare de franceza) alcatuieste 40% din populatia totala a Belgiei (de 10,5 milioane de locuitori).

Dupa ce Yves Leterme a demisionat, fara sa mai apuce sa devina premier, Ąplanul B" pe care l-ar putea aplica regele Albert al II-lea era inca necunoscut. Partidul crestin-democrat flamand a cistigat 30 dintre cele 150 de locuri in Camera inferioara a Parlamentului, iar o varianta evidenta de coalitie nu exista.