Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a prezentat ieri continutul proiectului noului Cod de Procedura Penala. Este vorba despre schimbari radicale si despre introducerea unor noi institutii, precum judecatorul de libertati si judecatorul de camera pr
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a prezentat ieri continutul proiectului noului Cod de Procedura Penala. Este vorba despre schimbari radicale si despre introducerea unor noi institutii, precum judecatorul de libertati si judecatorul de camera preliminara, acesta din urma fiind abilitat sa verifice legalitatea si temeinicia rechizitoriului. Chiuariu a declarat ca vrea sa puna capat si metodei restituirii de dosare, prin reglementarea regimului nulitatilor. Potrivit lui Chiuariu, proiectul va intra in dezbaterile Parlamentuluiin primavara anului 2008.
Tudor Chiuariu a aratat ca institutia judecatorului de libertati se conformeaza jurisprudentei CEDO, care impune ca orice decizie de restrangere a unor drepturi ale unei persoane acuzate intr-un dosar penal sa fie luata de un judecator special abilitat. Astfel, masurile unor interdictii de circulatie a invinuitului, arestul la domiciliu, perchezitia, interceptarile convorbirilor telefonice, supravegherea video, audio si fotografierea in spatiu public sau privat, colectarea datelor electronice si a celor financiare, identificarea abonatilor si locatiilor de transmitere a informatiilor, posta, localizare prin GPS si alte tipuri de monitorizari specifice vor fi dispuse doar de judecatorul de libertati, la propunerea procurorului. Pentru a fi evitate erorile profesionale voite sau nu ale procurorului de caz in instrumentarea probatoriului si redactarea rechizitoriului, se va recurge la judecatorul de camera preliminara, care va verifica temeinicia probelor acuzarii, inainte ca acestea sa ajunga pe masa judecatorului, la instanta de fond.
Ordin penal pentru infractiuni simple
Chiuariu a explicat ca prin introducerea acestei institutii, cea a judecatorului de camera preliminara, rechizitoriile nu vor mai contine vicii care sa atraga apoi, in instanta, constatarea nulitatii unor proceduri procesual-penale, "fapt ce va elimina total jocul restituirii cauzelor la parchete".
Conform proiectului, amenda penala pentru infractiuni cu pedepse mici nu o va mai da procurorul, ci judecatorul, in baza unui ordin penal, in conditiile in care invinuitul isi recunoaste faptele penale comise. Acest acord prealabil va fi dat cu toate garantiile procesuale, in fata avocatului, de persoane anchetate penal. Modficata va fi si activitatea de cercetare judecatoreasca, la instanta. "In acord cu regulile procesului de tip adversarial se va modifica ordinea cercetari judecatoresti in sensul administrarii probelor. Vor fi probe in acuzare si probe in aparare. Iar audierea inculpatului se va face numai dupa administrarea probelor in aparare. Si notiunea de urmarire penala, tributara dreptului penal de sorginte sovietica, se va modifica in sensul ca va avea doua faze distincte: cea de investigare a faptei si cea de investigare a persoanei." Chiariu a spus si faptul ca au fost regandite categoriile solutiilor de neurmarire penala, adica a celebrelor NUP-uri. In cazul in care invinuitul isi recunoaste fapta, pentru infractiuni simple, procurorul poate renunta la urmarirea penala cu aplicarea unei sanctiuni de catre judecator.
O noua competenta pentru tribunal si instanta suprema
Ministrul Chiuariu vrea sa modifice competentele unor instante, dar si caile de atac in procesul penal. Noul CPP va reimparti competenta de prima instanta intre tribunale si judecatorii. Tribunalele vor avea competenta generala, iar judecatoriile una limitata, la cazurile de mica importanta.
Curtile de Apel vor judeca toate apelurile, iar instanta suprema va avea in competenta calea extraordinara de atac a recursului in casatie. Masura arestarii preventive va fi si ea strict reglementata, in functie de tipul de pericole pe care le prezinta lasarea in liberatate a invinuitului sau inculpatului: sustragerea de la ancheta penala sau cercetarea judecatoreasca, influentarea solutionarii cauzei si posibilitatea comiterii unor noi infractiuni. O reglementare speciala va primi si masura arestarii preventive in dosarele cu invinuiti ce vizeaza infractiuni grave care atenteaza la ordinea publica si ale caror pedepse sunt mai mari de zece ani.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.