Fragmente de monografie

Descoperirile arheologice de pe Dealul Sofia semnaleaza aparitia locuirii omenesti din neoliticul mijlociu (necropola de tip Hamangia cu bogate inventare cuprinzand figurine de teracota printre care Ganditorul si perechea lui). Pe dealul Columbia s-a descoperit o alta necropola de inhimatie apartinand culturii Gumelnita. Tot pe teritoriul localitatii arheologii au scos la iveala asezari tip Cernavoda din neoliticul superior si din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului. In dreptul insulei Hinog, pe terasa de pe dreapta Dunarii, s-a descoperit ceramica
elenistica din secolele III-II inainte de Hristos, fapt ce a condus la ipoteza ca asezarea elenistica, cunoscuta sub numele de Axiopolis, ar fi fost intemeiata de Lysimachos, regele Traciei. Axiopolis s-a dezvoltat ca cetate geto-daca ce intretinea legaturi comerciale cu orasele grecesti de pe tarmul Marii Negre, iar mai tarziu, in epoca romana, ca centru militar si oras fiind mentionat intre cetatile de la Dunarea de Jos in toate izvoarele literare. In perioada romano-bizantina devine sediu de episcopie. Acestei asezari ii apartine si cariera de piatra de pe malul Dunarii, in amonte de piciorul podului. Se presupune ca era folosita la sigurarea pietrei de constructie pentru orasul Axiopolis. In secolele IV-VII dupa Hristos aici exista o asezare fortificata cu o fortareata, o bazilica in centrul cetatii, un edificiu cu coloane, probabil un templu. Peste aceasta asezare s-a suprapus, partial, o cetate feudata timpurie, in secolele IX-X, putin cunoscuta. Informatiile arheologilor sunt foarte sarace in ceea ce priveste secolele VII-IX, dar si XII-XIV. Numele localitatii in timpul stapanirii turcesti (1417-1829) a fost Bogaz-Khioi (in traducere Satul de varsare). Denumirea de Bogaz-Khioi a fost inspirata de amplasarea localitatii la confluenta vechiului rau Axios cu Dunarea. Toponimicul de bogaz, buhaz sau boaz a fost des folosit din Dobrogea pana la limanele Nistrului. Doua ostroave il pastreaza si astazi sub forma de Boazgic. In secolul XIX capata numele slav de Cernavoda, ceea ce reprezinta traducerea numelui Carasu (apa neagra), purtat de raul care se varsa in Dunare de la sud de oras (carasu in limba turca inseamna tot apa neagra). Apele din aceasta vale aveau o tenta neagra ca urmare a colmatarii si regimului lor stagnant. O data cu ocuparea Dobrogei, Imperiul Otoman a apreciat importanta strategica a asezarii refacand vechile fortificatii si ridicand astfel un avanpost pentru viitoarele campanii pe Dunare. Cu toate ca Inalta Poarta se arata deosebit de puternica, unii voievozi precum Mircea cel Batran sau Mihai Viteazul s-au incumetat sa-si treaca ostenii pe malul drept al Dunarii, ajungand pana la Rasova sau Cernavoda."

---

Despre autor: