Invitatie la crimaCe rost are, se vor gandi unii, sa dedici o editie speciala unei crime vechi de un an, atata vreme cat nici victima, nici faptasul nu sunt vreo vedeta ori cine stie ce persoana importanta? Ce rost are sa dezgropi mortii si sa consumi atata hartie pentru a aduce aminte de-o nedreptate atat de banala cum ar fi o crima nepedepsita? Rostul este, as zice eu, tocmai acesta, ca banalitatea personajelor ne face sa fim atenti chiar la esenta: la fapte, la institutii, la constiinte, la sistemul judiciar. Nimic nu ne distrage atentia de la miezul acestei istorii triste, care a inceput cu disparitia unui om pe langa care am fi trecut fara sa-l luam in seama. Asa cum si ucigasul sau trece pe langa noi, ne facem cumparaturile alaturi de el, mergem langa el la serviciu sau la cinematograf si nimic nu ne spune ca in preajma noastra este o creatura a Iadului.