Fara doar si poate, "socul din 25 noiembrie", rata absenteismului la referendumul privind votul uninominal, il are ca beneficiar (vorba sa fie!) pe presedintele Traian Basescu!     Marcand ceea ce observatori avizati a
   Fara doar si poate, "socul din 25 noiembrie", rata absenteismului la referendumul privind votul uninominal, il are ca beneficiar (vorba sa fie!) pe presedintele Traian Basescu!     Marcand ceea ce observatori avizati ai scenei politice considera inceputul curbei descendente a personajului. Rata ridicata a celor care nu au raspuns "Prezent!" chemarii prezidentiale indica rezerva fata de politica de talk-show si mefienta la bavardaj - ca mod de gestiune a treburilor publice. Adevaruri de care luam constiinta acum fusesera deja spuse si argumentate de catre specialisti cu solida pregatire in domeniu. Putini au fost cei dispusi sa ia aminte. Poate si pentru ca unora le pareau mai demne de crezare prestatiile mediatice ale unor asi ai societatii civile. De aici, observatia sociologului Bogdan Teodorescu: "Traian Basescu este, fara doar si poate, cel mai omagiat personaj de la Nicoale Ceusescu incoace". Moment. O remarcabila carte-avertisment este "Epoca Basescu. Integrarea si dezintegrarea Romaniei", coordonata de Bogdan Teodorescu si Dan Sultanescu (carte aparuta la Editura PROIECT, 2007), reunind analize politologice, sociologice si imagologice asupra evolutiei societatii romanesti din 2006 pana la jumatatea acestui an, adica pana la suspendarea presedintelui. Astfel, anul 2006, cel de-al doilea an al "Epocii Traian Basescu", a fost un an al "examenului de admitere" pentru Romania, pentru institutiile, elitele si ierarhiile sale - admiterea in Uniunea Europeana. "Un moment comparabil - considera autorii - , prin efectele sale asupra societatii, cu Revolutia din 1989". Tot anul 2006, cel de-al doilea an al mandatului presedintelui Traian Basescu, a fost anul in care efectele venirii sale la putere au inceput sa devina evidente. Care sunt aceste efecte? Cum sunt ele evaluate in raport cu asteptarile societatii romanesti, cu sensurile majore de dezvoltare ale acesteia? - iata intrebari la care cartea vrea sa raspunda... Sa retinem perchea de termeni: "destructurare" si "dezintegrare", iar pe cel din urma in relatie cu sintagma "integrare europeana a Romaniei". Autorii pornesc de la cateva intrebari, cum ar fi: "Ce este destructurarea si, mai ales, cum se produce ea?". Raspunsurile sunt transante, precise: "Societatea romaneasca traverseaza un proces de restructurare si revalorificare a propriului trecut si a supozitiilor sale culturale" noteaza cu indreptatire autorii. Ne aflam "in faza de inceput a destructurarii, un impuls negativ, dar fara indoiala necesar in prealabilul unei reconfigurari sociale si politice". De unde aceasta observatie: "Chiar daca il interpretam ca fenomen eminamente pozitiv, intrevedem in acest proces de destructurare pericole foarte mari, daca procesul nu este constientizat si abordat strategic." Criza. Dupa cum apreciaza autorii, societatea romaneasca nu a parcurs, in "Epoca Traian Basescu", decat faza incipienta, cea a restructurarii, in vreme ce efectele schimbarilor radicale inca se mai lasa asteptate. Poate fi considerat presedintele Basescu un factor catalizator al noii constructii europene a Romaniei? Raspunsul autorilor este categoric: NU! Iar la o intrebare despre cauza esentiala a acestei crize raspunsul il indica pe presedintele jucator, "factorul de disolutie sistemica a societatii". Sunt intru totul remarcabile analizele asupra efectelor destabilizatoare ale prestatiilor celui care a modificat raportul de forte din campul guvernarii, prin tendinta de monopolizare a puterii de decizie si de control absolutist. Inclusiv asupra partidelor politice. Consecinta are un nume: "criza de proiect" a societatatii romanesti dupa aderarea la Uniunea Europeana: "Romania intra obligatoriu intr-o noua tranzitie pe care este aproape sa o parcurga cel putin in primii sai ani, la fel de haotic ca si prima." Mai putem ramane, inca multa vreme, la stadiul constatarilor amare?  


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.