29 Noiembrie 2007
La 18 ani de la aparitia sa, reprezentativitatea PRM pare sa se fi epuizat. Acest partid ramane expresia intarziata a extremismului nationalist in varianta sa etnica, in vigoare prin anii '90 in toata regiunea Europei Centrale si de Est. Intre 1992 s
La 18 ani de la aparitia sa, reprezentativitatea PRM pare sa se fi epuizat. Acest partid ramane expresia intarziata a extremismului nationalist in varianta sa etnica, in vigoare prin anii '90 in toata regiunea Europei Centrale si de Est. Intre 1992 si 1996, pe vremea Patrulaterului Rosu, formatiunea condusa de Corneliu Vadim Tudor a ocupat pozitii in esalonul doi al Administratiei. A fost singura perioada cand a jucat un rol in gestionarea treburilor publice. Avand statutul unui partid nefrecventabil, ulterior PRM a fost tinut pe margine. El a reusit totusi sa influenteze agenda publica si, in particular, a colorat intr-un fel cu totul propriu imaginarul politic romanesc. Putem spune ca odata cu iesirea PRM de pe scena, prefigurata de recentele alegeri, am ajuns la capatul unei ere politice.
PNG al lui Gigi Becali reprezinta al doilea exemplu de formatiune anti-sistem infranta la actualele alegeri. Din ce categorie face PNG? Cativa observatori ultrasensibili la cele doua-trei propozitii interbelice imprumutate de PNG l-au asociat, dupa opinia mea prea usor, cu legionarismul. Difera insa esential de miscarea interbelica prin figura grotesca a miliardarului, prin dependenta totala de banii liderului, ca si de prezenta acestuia pe ecrane. PNG intra sigur in categoria autohtonismului ortodoxist. Becali a confiscat doua simboluri, "crucea" si "neamul romanesc", si poate invoca calduroasa relatie pe care o are cu inalti ierarhi ai BOR. Or, electoratul a aratat ca face diferenta dintre optiunea politica si exhibitionismul religios. Acest lucru fusese demonstrat mai demult de sondajele Fundatiei pentru o Societate Deschisa. Politicienii se grabesc degeaba sa-si faca semnul crucii si sa verse bani publici in contul bisericilor. Ei sunt votati in functie de cu totul alte criterii.
Pline de invataturi au fost alegerile pentru maghiari. Inaintea lor, exista un pesimism general privind sansa UDMR sau a lui Tokes Laslo de a ajunge la Bruxelles. Datorita numarului maghiarilor prezenti la vot, substantial mai mare decat al majoritarilor, maghiarii au atins incredibilul 9,26% din optiuni. Vor avea trei oameni la Parlamentul european. Iata o demonstratie, de-a dreptul impresionanta, asupra mizei pe care o are mobilizarea politica a comunitatii. Asupra acestei experiente se va medita.
O alta cifra cu consecinte: Tokes Laslo a primit circa 60% din voturile obtinute de UDMR. Rezultatul arata ca forta politica pe care o reprezinta episcopul poate infrunta suprematia Uniunii inca din 2008. Numai ca la o prezenta la vot traditionala, ea va trage sigur UDMR sub cifra critica de 5%. Primite cu un entuziasm explicabil in maghiarime, actualele alegeri atrag de fapt atentia asupra viitoarei crize. Ele demonstreaza nevoia urgenta a unei intelegeri care sa recunoasca democratia interna a comunitatii si, in acelasi timp, sa-i asigure unitatea la alegerile din anul urmator.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.