SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
LIBRARUL UNUI CHIOSC DE SPITAL spune ca bolnavii citesc aceleasi carti ca si oamenii sanatosi. El, unul, n-ar putea recomanda niste carti de citit in patul de suferinta, spune librarul. Uneori sunt intrebat daca n-am ceva vesel si n-am.


CE-I ZICE UN BARBAT fiicei sale pofticioase: Nu mai manca atata, fata tatii, asteapta pana te mariti, si pe urma poti sa te indopi cat vrei.


CAND VORBIM despre potrivirea in cuplu, in temeiul acelorasi gusturi, ne gandim la barbatii si la femeile "cu gusturi alese". De regula insa potrivirile sunt la prostul gust. Nu cunosc nici o familie in care el si ea sa se fi cunoscut in pauza unui concert la Ateneu. In pauza unui concert Beethoven la Ateneu se cunosc si apoi se decid sa mearga impreuna la urmatorul un domn vaduv, de 60 de ani, si o doamna de 50, divortata de mult. L-am intrebat pe un domn care s-a recasatorit cu o doamna de cea mai buna conditie despre ce au discutat ei cand prietenii le-au facut cunostinta in pauza concertului de deschidere a stagiunii, si domnul mi-a zis ca despre ceaiul de musetel.


UN PANOU in marginea soselei anuntand oferta unui atelier specializat in pitici de gradina: "Avem Stani si Brani la reduceri".


IN VITRINA UNEI LIBRARII e asezata la locul cuvenit vedetei cartea unui strain tradus in mai multe tari. Volumul se cheama "De ce e sexul o placere". Trebuia sa ne explice un neica nimeni de pe aiurea de ce e sexul o placere, si nu un chin, ca noi, prostii de romani, nu stiam.


O CATEGORIE APARTE de tampiti, cei care glumesc cu voce tare in holul spitalului unde lumea asteapta rezultatele analizelor. Oamenii sunt speriati, disperati, iar dobitocul face haz de barbatia lui apeland la cugetari de neam prost: O viata are omul si o gaura-n fund. Luna asta coana moarte e-n concediu. Mai buna ca aspirina e cinzeaca...


DESPRE RAZBOIUL mondial al culturilor nu scrie si nu se pronunta nimeni. E un razboi ciudat. In Romania, cultura franceza nu a invins-o pe cea romana, ci dimpotriva, a stimulat-o. Dar s-a impus in dauna celei germane. Dupa razboi, cultura ruseasca s-a asezat de-a curmezisul, blocand accesul culturilor europene, iar pe cea romaneasca a sufocat-o. A castigat batalii pe toate fronturile, dar a trebuit sa se retraga fara sa fi lasat urme. Impotrivirea la cultura ruseasca nu numai c-a ramas un fenomen de durata, dar s-a transformat intr-unul de respingere generalizat. Occidentul a facut din cultura rusilor o mare afacere. Negustorii de arta din Occident vin in Romania convinsi ca vor gasi aici multa pictura sovietica, si nu gasesc nimic.