Bancile romanesti ignora riscurile care provin din criza mondiala. Clientii nu sint suficient informati atunci cind se imprumuta.

„Nu sint convins ca bancile romanesti fac prea multe pentru a explica publicului riscurile contractarii unor credite", a spus ieri Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei. Oficialul BNR a identificat si un decalaj de adaptare a bancilor romanesti la noile realitati ale pietei europene afectate de criza americana a creditelor.

„In Europa, petrecerea s-a terminat. In Romania nu vad semnale ca bancile ar fi inteles acest lucru. Noul joc este recalcularea riscurilor, iar bancile din Romania nu prea fac acest joc. Piata nu mai este aceeasi ca acum cinci-sase luni", a mai spus Lazea, la „Forumul Bancar Roman" organizat de Finmedia si BCR. Economistul bancii centrale a identificat cel putin trei riscuri majore la care clientii bancilor sint expusi fara a fi informati suficient in prealabil. Primul si cel mai important este riscul valutar in contextul volatilitatii crescute a cursului din ultima vreme, al doilea este riscul cresterilor nerealiste ale veniturilor, iar al treilea, riscul de dobinda care apare datorita faptului ca, prin contract, bancile isi rezerva dreptul de a modifica rata de dobinda mai ales la creditele cu scadente mari. „Mai sint si unele informatii nerealiste privind activele imobiliare", a mai spus reprezentantul BNR. De altfel, tot ieri guvernatorul Isarescu a vorbit despre existenta unor „tendinte de exagerare" la nivelul pietei imobiliare. Potrivit datelor BNR, creditul de consum a crescut in ultimul an cu 69,9%, cu o componenta in valuta de 63,3%.

Lazea a mai amintit si de faptul ca economiile romanilor sint la cel mai scazut nivel din Europa, fapt sustinut si de ponderea mica a economiilor in PIB (14%, adica cel mai mic nivel din Europa). Economiile romanilor reprezinta doar 6,2% din nivelul european, spune si Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank. In acelasi timp, creditul de consum reprezinta 40% in contextul in care romanii cistiga lunar doar 36% din veniturile medii din Europa. O posibila explicatie o gaseste Catalin Pirvu, directorul de retail al Piraeus Bank.

„Economisim putin, pentru ca standardele noastre cresc si pentru ca platim rate cu o pondere destul de mare in salariu", a spus Pirvu. Valentin Lazea aduce insa si o alta explicatie. „Bancile nu sint prea interesate sa atraga economiile populatiei, pentru ca se finanteaza din exterior", spune economistul BNR. De altfel, intr-o analiza recenta a ziarului Cotidianul aratam ca randamentele oferite de banci la depozite sint aproape nule, daca se ia in calcul inflatia.

Isarescu: Nu lasam leul liber Nu cred ca se poate proceda la flotare libera a cursului, pentru ca fundamentele economice si sociale nu ne permit, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. In plus, a adaugat acesta, pietele au intotdeauna tendinta de a exagera generind astfel riscul unor fluctuatii majore. „Daca o actiune creste la bursa, ea va fi mai cautata, daca valoarea unui activ creste, cererea pentru acel activ creste si ea. La fel se intimpla si pe piata valutara. Exista o tendinta de exagerare", a spus Isarescu. Oficialul BNR a adaugat ca trebuie gasit un echilibru intre economia reala si cea nominala pentru a obtine un curs stabil, dar ca acest lucru nu se intimpla inca in Romania. „Cursul se stabilizeaza daca incepe corectia deficitelor externe, daca salariul minim nu creste peste niveluri sustenabile. Am inteles ca s-a stabilit un salariu minim de peste 500 de lei, fundamentele sociale arata ca poate fi si 2.000 de lei, dar daca economia nu sustine acest nivel, cresterea va fi doar una nominala", a mai spus guvernatorul.