Activitatea procurorilor, blocata!?

Modificarile la Codul Penal si Codul de Procedura Penala operate recent de Camera Deputatilor ar putea bloca activitatea Ministerului Public, daca vor intra in vigoare, a declarat ieri procurorul general Laura Codruta Kövesi.


Dupa mai multe ore de dezbateri pe marginea modificarilor la cele doua coduri, seful Ministerului Public, procurorul general Laura Codruta Kovesi, a atentionat public cu privire la pericolul ce ar putea fi generat de efectele schimbarilor legislative. De precizat ca Adunarea Generala a procurorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a intrunit ieri la convocarea procurorului general Laura Codruta Kövesi, pentru a discuta efectele ultimelor modificari ale legislatiei penale si fiscale, dar si consecintele restituirilor numeroase de dosare din ultimele luni. Concret, Kövesi a tras un semnal de alarma: "Prin aceste modificari, noi ne-am putea inceta activitatea, pentru ca 250.000 de cauze ar putea fi blocate. Dorim sa tragem un semnal de alarma cu privire la eventuala intrare in vigoare a acestor modificari legislative". Vorbind despre blocarea activitatii procurorilor, Kövesi a explicat ca modificarile Codului de Procedura Penala "anuleaza activitatea de urmarire penala" si "extinde drepturile persoanelor asupra carora exista suspiciunea rezonabila ca au comis o infractiune".


36 DE RESTITUIRI. In ultimele trei luni au fost restituite de instanta catre procurori 36 de dosare penale, a precizat Kövesi. "Restituirea cauzei la procuror produce mari intarzieri in desfasurarea procesului penal, indeparteaza momentul faptei de momentul unei decizii definitive prin care sa se hotarasca asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala", a sustinut Kovesi. Seful MP a subliniat ca institutia restituirii nu exista in dreptul procesual penal al altor state si a aratat ca se impune de urgenta schimbarea legislatiei, fie pentru eliminarea restituirii, fie pentru reglementarea explicita a unor asemenea cazuri. Procurorii critica si eliminarea lor de la participarea la controale fiscale inopinate atunci cand exista sesizari de la persoane fizice ori institutii publice, prevazuta de noile modificari la Codul de Procedura Fiscala.


SOLUTII. Una dintre masurile decise ieri de Adunarea Generala a procurorilor a fost aceea de a trimite scrisori si puncte de vedere catre comisiile parlamentare, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Acestia transmit autoritatilor statului ca doresc sa fie consultati cu privire la toate modificarile care ar putea afecta activitatea de urmarire penala, prezentand chiar si propuneri de schimbari legislative.


PUNCTE DIVERGENTE. Modificarile aduse Codului Penal si celui de Procedura Penala au fost, de departe, cel mai criticate, fiind chiar respinse de la promulgare de seful statului, Traian Basescu. Totusi, printre deputati exista si experti parlamentari care sustin ca schimbarile legislative ar fi fost interpretate gresit de cei care le-au criticat, prin scoaterea lor din context. Un exemplu in acest sens este cel de realizare a perchezitiei, cu informarea prealabila a persoanei vizate. In timp ce parchetele sustin ca reglementarea ar face inutila perchezitia, experti din cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputatilor spun ca lucrurile nu stau chiar asa, ca cerinta procesului-verbal este aplicabila doar pentru un tip de perchezitie. Modificarile care duc la amanarea cu o zi a discutarii unui mandat de arestare daca aparatorul ales nu se prezinta, lasand locul unui avocat din oficiu, ar duce la legiferarea unor posibile abuzuri de drept si la eliberarea suspectilor arestati, spun procurorii.


Parlamentarii care au conceput aceasta noua prevedere invoca insa dreptul la un proces echitabil, cu argumente egale intre acuzare si aparare care pot duce la o decizie informata, echilibrata si corecta a judecatorului. Practica din ultimii ani a aratat ca acest aspect este departe de a fi o problema simpla. Pe de o parte au existat si exista numeroase cazuri in care apararea din oficiu este o formalitate si, de asemenea, Romania a fost condamnata nu o data la CEDO cu privire la incalcarea acestui drept. Pe de alta parte insa, tot practica ultimilor ani a aratat si multe situatii in care unii aparatori au ajuns pana la limita legalului pentru a-si elibera clientii.

---

Despre autor: