Lungmetrajul de animatie, cistigator al premiului juriului la Cannes, a deschis luni evenimentul dedicat industriei cinematografice din Hexagon, care se va derula la Bucuresti intre 26 noiembrie si 2 decembrie.

Cinema „Elvira Popesco", Cityplex, Cinema Europa si Cinema PRO sint cele patru gazde ale acestei editii a Festivalului de Film Francez, a carui oferta din 2007 include 35 de pelicule, care vor rula si la Cluj, Iasi si Timisoara. Anul acesta, in program figureaza sectiunea „Avantpremière", o ampla retrospectiva dedicata cineastului Olivier Assayas, „Gros plan" consacrat actritei Ludivine Saignier si Noaptea Alba (si neagra) a cinematografiei din Hexagon organizata la Institutul Francez. Lungmetraje semnate de regizori prestigiosi precum Catherine Breillat, André Téchiné, Claude Miller, Alain Resnais, Bertrand Tavernier, Pascale Ferran, Patrice Leconte si François Ozon vor putea fi vizionate in Bucuresti intre 26 noiembrie si 2 decembrie. Cireasa de pe tortul festivalului sint invitatii sai de marca: scriitorul Philippe Claudel, cineastul Pascal Thomas si actrita Annelise Hesme.

Lungmetrajul de animatie „Persepolis", care a deschis luni Festivalul de Film Francez, a participat la competitia de la Cannes din acest an, a luat premiul special al juriului si este propunerea Hexagonului pentru Oscarul dedicat filmului strain. Pelicula este o adaptare a celor patru volume de BD-uri - best-selleruri in Franta - realizate de iraniana Marjane Satrapi despre copilaria si adolescenta ei petrecute cind in totalitarismul crud si bigot din tara de bastina, cind in liberala Viena. Chiar si cind relateaza caderea sahului, instalarea Revolutiei islamice si razboiul cu Irakul prin ochii lui Marjane la virsta de opt ani, cruzimea care se deduce la inceput printre rinduri si apoi este formulata explicit - este ilegal sa executi o virgina, asa ca disidentele aflate in aceasta situatie trebuie deflorate inainte de a fi spinzurate -, filmul are drept public-tinta adultii, de aici si ratingul R.

Conventiile vizuale pe care se bazeaza lungmetrajul de animatie sint simple: prezentul naratiunii este color, restul (90% din film) alb-negru, cind e intuneric, contururile sint albe, iar desenele, realizate de mina, sint extrem de simple, aflate la antipodul unor productii Pixar sau DreamWorks. Povestea autobiografica, ce acopera perioada din 1978 pina in anii ’90, e spusa la persoana I, cu voiceover cu tot, iar glasul Chiarei Mastroianni si cel al mamei sale, Catherine Deneuve, contribuie consistent la calitatea acestui tur de forta incarcat cu autozeflemea. Aparitii ale lui Allah si Marx pigmenteaza povestea realista, incarcata cu acte de cruzime la adresa unei puzderii de personaje. Munca la acest lungmetraj s-a desfasurat pe durata a trei ani, iar look-ul sau e fara cusur, costind insa doar 8,1 milioane de dolari.

Pelicula s-a dovedit o alegere ideala pentru deschiderea festivalului: impactul povestii e universal, dar romanii, din cauza experientei represiunii comuniste, au si mai multe posibilitati, printre care si umorul negru al lungmetrajului, de a se racorda la el.