Dezinteresul partidelor politice pentru europarlamentare a fost taxat prompt de catre electorat, care nu a prea a catadicsit sa-si faca drum si pe la urnele de votare. Procentul extrem de slab de votanti a venit ca un raspuns pe masura competentei cu

Dezinteresul partidelor politice pentru europarlamentare a fost taxat prompt de catre electorat, care nu a prea a catadicsit sa-si faca drum si pe la urnele de votare. Procentul extrem de slab de votanti a venit ca un raspuns pe masura competentei cu care politicienii au tratat si prezentat temele europene, iar sanctiunea cea mai drastica a venit evident... din partea electoratului urban. Faptul ca bucurestenii (dar si electoratul din celelalte mari orase ale Romaniei) au iesit la vot intr-o proportie extrem de redusa - un pic peste 20%, pentru Bucuresti, de exemplu - ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru majoritatea partidelor. Caci, nu intamplator, votantii mai informati si cu o cultura politica ceva mai aprofundata au preferat varianta absenteismului, ca o parabola a unei manusi aruncate unei clase politice incapabile sa abordeze cu seriozitate problemele cu adevarat serioase pentru electorat. Populismul ce a caracterizat cu preponderenta aceasta campanie electorala nu a mai putut suplini deficitul de informare, vadit si chiar fatis expus de politicieni si ambalat in poleiala puerila, cum ca electoratul nu ar fi capabil sa inteleaga si teme mai complexe, ca de pilda, cele europene. Cu-n pas inaintea politicienilor, populatia activa si informata nu numai ca a inteles insemnatatea reala a euroscrutinului, dar tocmai din acest motiv a si refuzat sa trimita o clasa politica incapabila in Parlamentul European. De altfel, absenteismul la vot ar trebui sa constituie adevaratul punct de pornire in analizele pe care partidele politice le vor face in perioada imediat urmatoare. Caci, in realitate, procentele obtinute de multe dintre partidele participante in cursa europarlamentarelor nu reprezinta decat o victorie momentana si foarte volatila a promisiunilor electorale fara acoperire, in detrimentul ratiunii ancorate in cotidianul european. Privind din unghiul procentelor reduse inregistrate la vot, dar si al motivatiei de conferire a votului, intreaga clasa poitica este perdanta, ba chiar, din pacate, intreaga Romanie.

PD a pierdut procente pe mana lui Basescu
Principalul perdant al acestor alegeri este, paradoxal, castigatorul scrutinului, adica PD. Procentul estimat de rezultatele partiale BEC de 28,78% este mult sub asteptarile democratilor, care preconizau, lejer, un 35-37%. Mai mult chiar, fata de momentul Referendumului anti-prezidential din 19 mai, data la care democratii inregistrau procente ametitoare de peste 50%, s-ar putea spune ca acestia sunt in cadere libera. Este posibil ca, la acel moment, euforia "luptei prezidentiale" cu cei 322 "parlamentari corupti" sa fi inflacarat electoratul peste masura, dar "fenomenul" a continuat si-n lunile de vara ce au urmat, precum si pe la inceput de toamna, perioada in care PD conducea detasat in topul preferitelor. In luna iulie, de pilda, un sondaj al Biroului de Cercetari Sociale ii credita pe democrati cu 42,9%, iar INSOMAR, in aceeasi perioada, indica un procent asemanator, adica 43% dintre optiuni. Chiar si la distanta de cateva luni, si anume in luna octombrie, un sondaj IMAS de pilda, "acorda" PD un procent de 37% dintre preferintele romanilor pentru europarlamentare. La sfarsit de noiembrie insa, democratii ies din infruntarea electorala cu un scor mai mic cu opt procente decat cel estimat in luna precedenta. Ce ar fi putut determina o cadere destul de spectaculoasa intr-o singura luna? Sa fi fost mai explicite si mai eficiente campaniile adversarilor politici? Nicidecum! In mare, campaniile electorale au fost derulate pe aceleasi coordonate, deci justificarea esecului nu poate fi sustinuta de o competenta sporita a celorlalti jucatori politici. Si atunci? Raspunsul pare a veni dinspre Cotroceni si anume, din implicarea directa in campania electorala a presedintelui jucator. Fini observatori ai jocului politic, romanii nu au mai inghitit gogoasa celor 322, ce trebuie primeniti cu mopul prezidential de uninominal. Implicarea fatisa si partinitoare a prezidentiabilului a daunat PD, probabil, in mod paradoxal, pentru consilierii de campanie, dar deloc surprinzator pentru bunul simt elector. Caci, chiar daca este desconsiderat de politicieni in privinta "intelighentiei" sale, electoratul s-a dovedit destul de matur pentru a "simti" abuzul si pentru a taxa imediat orice incercare de manipulare.
De altfel, Traian Basescu a simtit chiar "pe pielea popularitatii sale" maturizarea electoratului, prin absenteismul usturator inregistrat la initiativa sa politica - Referendumul -, esec pe care a avut, deocamdata, fair-play-ul sa-l recunoasca ca pe o lectie electorala aplicata de poporul roman.
Pe de alta parte, PLD pare, de departe, adevaratul castigator al europarlamentarelor si adevaratul beneficiar al implicarii agresive prezidentiale. Pare... Totusi, pe termen lung, PLD nu va ramane decat cu doua mandate la PE, adica Stolojan si urmatorul de pe lista PLD delegati la Bruxelles, caci e greu de crezut intr-o fuziune cu PD, chiar si in conditiile unui aproape opt la suta, dar mai ales, intr-o tractare ulterioara din partea Cotroceniului, in cazul localelor ce urmeaza intr-un viitor apropiat ori a alegerilor generale.
Presedintele Basescu este un politician mult prea abil pentru a-si mai risca procentele de simpatie, fie si de dragul "simpaticului" Stolo, ori din dorinta de a fundamenta un partid mare, prezidential, creat pe baze electorale artificiale. Recunoasterea "lectiei" electorale actuale... indica oaresce viitoare retineri prezidentiale!

Electoratul, in asteptarea social-democratiei
PSD a inregistat un neasteptat scor de 23,14%, conform rezultatelor partiale BEC, in conditiile in care aproape toti analistii previzionisti dadeau partidului sanse de maximum 15-18%. Ce indica, de fapt, scorul electoral obtinut de PSD, tinand cont si de conjunctura unei campanii europene aproape inexistente si a unor frictiuni de opinii in interiorul partidului, ce au zguduit serios postamentul conducerii actuale? In realitatea cifrelor, rezultatul indica existenta unui nucleu dur electoral social-democrat,
neimpresionabil la propunerile populiste ale altor partide, dar optimist in privinta unei posibile "reconcilieri" a viziunilor, la nivel de lideri. Electoratul, prin acest vot "in alb" conferit social-democratilor a atentionat asupra "nevoiii de stanga" a multora dintre romani si a acordat un cec, inca fara acoperire, pe care actualul lider PSD nu ar trebui sa-l iroseasca in ambitii, fie ele si guvernamentale, de moment, ori in justificari mult prea personalizate. Asa cum nobletea obliga, asa si procentul, oarecum optimist, inregistrat de PSD ar trebui sa oblige partidul la o analiza mult mai serioasa in privinta pozitionarii pe esicherul politic, dar si a atitudinilor viitoare, din postura pentru care va opta. PSD nu mai poate ocoli momentul adevarului si este obligat, prin prisma ingaduintei electoratului sau, sa decida intre a fi la Putere ori in Opozitie, dar mai ales, sa-si si asume pozitia pe care a ales-o!

Partidele mici intre motivatii si justificari
Pana la aflarea rezultatelor definitive oficiale, conservatorii "se agita" intre un 4,2% - rezultatul exit-poll-ului comandat de televiziunea aferenta partidului, Antena 3, si un mai "necredibil" pentru liderul PC - 2,4%, exit-poll-ul Realitatii TV. Rezultatele partiale BEC l-au readus insa cu picioarele pe pamant pe Voiculescu. Conservatorii nu au reusit nici de aceasta data sa treaca de un 3%. Dar, importanta in cazul conservatorilor este nu cifra, ci directia trendului: ascendenta ori stagnanta...
Pentru PRM, surpriza rezultatelor a fost si mai mare, in sensul ca, dupa ani buni de activitate in viata politica parlamentara, partidul lui Vadim nu mai trece pragul electoral. De vina pentru acest rezultat, spune liderul PRM, este chiar ambasadorul SUA la Bucuresti, care "a patronat frauda electorala", insa mult mai realista ar fi varianta "expirarii" temei nationaliste, ori a unor reactii politice intarziate sau prea slabe fata de derularea evenimentelor politice actuale. Au aparut insa si primele consecinte, Vadim si-a anuntat demisia din Parlament, iar la nivelul conducerii partidului se discuta intens despre oportunitatea unui Congres PRM.
Si PNG s-a opintit aproape de pragul electoral, iar balonul "variantei Becali" s-a desumflat in fata urnelor. Liderul PNG deja se plange de ineficienta milioanelor de euro bagate in campanie...
In schimb, liderul PIN Cozmin Gusa pare sa se fi consolat deja cu esecul netrecerii pragului de 5%, in timp ce Pavelescu, vice PNT-CD, motiveaza cu reconstructia partidului, aflata in plina desfasurare, ce face imposibila o "maturizare a votului electoral" pentru crestin-democrati.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.