Euforizata de cåstigarea alegerilor parlamentare din 2004, deputata PD Anca Constantinescu a pus la colt PSD cu niste vorbe devenite celebre: „Ciocul mic! Ca acuma noi suntem la putere!“. Au fost ultimele ei cuvinte, inainte de a se ingropa intr-un cocon de mutenie din care n-a mai iesit påna in ziua de astazi. Timpul nu i-a dat deloc dreptate d-nei Constantinescu. PD a detinut puterea episodic si s-a retras de la guvernare in plina glorie, fara sa-si erodeze cåtusi de putin imaginea. Singurul ministru care a iesit oarecum sifonat din convulsiile care au dus la ruperea Aliantei DA a fost Monica Macovei, de altfel, un demnitar cu totul atipic pentru galeria de resurse ministeriabile din Modrogan.

Efectul ciocului mic s-a dovedit a fi unul de bumerang. In loc sa se repercuteze asupra partidelor din opozitie, asa cum si-ar fi dorit poate dna Anca Constantinescu, in clipa ei de euforie postelectorala, bumerangul s-a intors parca impotriva PD. Cu cåt se apropiau alegerile europarlamentare si esichierul politic duduia ca un rug medieval, cu atåt linistea se instapånea si mai tare in tabara PD.