Efect pervers

In loc sa creasca participarea la urne, referendumul prezidential mai mult a scazut-o. Efectul pervers al campaniei pentru scrutinul uninominal a transformat o victorie anuntata intr-un esec greu de gestionat. Confuzat de virulenta mesajului, publicul a preferat sa se retraga, iar teza boicotului mediatic a mobilizat doar electoratul radial sau captiv, nu si pe ceilalti. Or, presedintele sconta pe o prezenta apropiata de cea din 19 mai. si, daca referendumul a complicat viata politica romaneasca, nici europenele nu au mai putut clarifica ceva. Dupa 25 noiembrie UDMR supravietuieste, iar coalitia antiprezidentiala nu a fost basculata. Asa ca, pe oricare din cele doua fronturi electorale, rezultatul, dincolo de aparente, este slab. Euforia din seara zilei de 19 mai a fost urmata de incoerenta din seara zilei de 25 noiembrie. si, o data in plus, dezacordul dintre societate si politica a prevalat.
Obiectivul afisat al referendumului, curatenia politica, nu a trezit intr-atat latentul antipartidism al romanilor incat electoratul sa realizeze macar o minirevolutie la urne. Din contra, unele partide interesate de o rata de prezenta cat mai scazuta la vot au rasuflat usurate. Astfel, PLD a devenit principalul beneficiar al europenelor din 25 noiembrie. In rest, pragul de 5% s-a dovedit, iata, greu de trecut. Paradoxul acestui dublu scrutin consta tocmai in faptul ca lista proportionala, atat de criticata de presedinte, este cel putin la fel de selectiva ca si sistemul majoritar. Prea ocupati sa demonstreze ca sistemul majoritar e perfect, adeptii acestuia sunt contrazisi chiar de alegerile europene. Caci sistemul proportional e obligatoriu in toate cele 27 de state membre ale UE, inclusiv in Franta si Marea Britanie. si asta pentru ca in Parlamentul European sunt reprezentate grupurile de opinie europene in toata diversitatea lor, iar nu majoritatile fabricate prin sisteme simpliste si nereprezentative de distribuire a mandatelor.
Scena politica pare mult mai echilibrata acum, dupa europene, decat in urma cu sase luni, cand referendumul pentru revocare il plebiscita pe Traian Basescu. Dupa alegerile europene potentialul de coalizare al PD ramane insa limitat, iar PSD, cu tot rezultatul modest, isi conserva rolul de arbitru intre campuri politice rivale. si, paradoxal, desi aflat la guvernare si atacat din toate partile, PNL nu iese complet sifonat din aceasta aventura. Dar, cu toate ca extremismul si neopopulismul sunt in deriva, iar scena politica e in plin proces de recompozitie, Romania nu s-a vindecat inca. Tentatia, nu pentru multa vreme reprimata, a jocului de-a referendumul dovedeste, o data in plus, inconsistenta democratiei de fatada.
Maratonul electoral nu e decat la inceput, dar deja referendumul a produs o schimbare de echilibru politic: marja de manevra a lui Traian Basescu s-a ingustat. si mai raman inca patru turniruri electorale in viitorii doi ani. Daca starea de spirit a populatiei se va mentine la cotele din 25 noiembrie 2007, viitorul politic ramane imprevizibil. Pentru politicienii de la firul ierbii, cei care fac jocurile in partide, situatia este cu atat mai grava cu cat alegerile locale sunt programate doar peste sase luni. Iar absenteismul de pe 25 noiembrie, amplificat de referendumul pentru uninominal, poate crea o reactie de respingere in lant a politicii la orice nivel. Cum electoratul pare deja epuizat de acest inceput de campionat electoral, alegerile in rafale mai pot crea inca multe surprize.

Cristian Pirvulescu este analist politic si profesor la SNSPA

---

Despre autor: