Cu o simpla oglinda Poate fi calmata durerea fantoma a membrelor amputate

Sunt multe cazuri in care pacientii care au un membru amputat inca il mai simt, sau chiar au dureri in el. Aceasta durere fantoma apare la 9 din 10 cazuri de amputari. Recent, un grup de oameni de stiinta de la Centrul Medical al Armatei (Washington, Statele Unite) a publicat un studiu care arata ca aceasta durere poate fi calmata daca imaginea membrului amputat este inlocuita cu imaginea celuilalt membru intreg. De exemplu, o mana amputata poate fi introdusa
intr-o cutie ce are un perete de oglinda, iar mana intreaga este adusa in fata oglinzii. Datorita imaginii reflectate, pacientul are iluzia ca mana amputata este intreaga, iluzie care ii alina durerea. Studiul a fost efectuat pe soldati raniti in cadrul operatiunilor din Irak.
Oare v-ati putea imagina dureri intr-un picior care nu mai exista? Sau poate mancarimi intr-un picior amputat fara a-l putea scarpina...? Cazurile acestea sunt cunoscute in literatura de specialitate sub numele de "dureri fantoma" si nu sunt, asa cum s-ar putea crede, dureri inchipuite, ci sunt cat se poate de fizice si reale, fiind datorate unei functionari incorecte a creierului. In acest caz, creierul proceseaza semnale pe canale nervoase ce sunt aferente membrului amputat.
Durerea fantoma poate fi foarte mare, iar medicamentele nu par sa fie foarte eficiente. In situatia aceasta, un grup de oameni de stiinta de la Centrul Medical al Armatei (Washington, Statele Unite), condus de dr. Jack Tsao, a investigat mai atent o propunere alternativa: utilizarea unei oglinzi care sa faca pacientul sa creada ca inca mai are membrul amputat. Dr. Jack Tsao, un neurolog din cadrul armatei americane, a efectuat un studiu pe 22 de voluntari care si-au pierdut un picior in Irak. El a incercat trei metode diferite de alinare a durerii fantoma.
Prima tehnica a constat in folosirea unei oglinzi. In imagine, o mana amputata este introdusa intr-o cutie care are un perete de oglinda, iar cealalta mana (intreaga) este adusa in fata oglinzii. Dr. Jack Tsao a aplicat acelasi principiu, pentru picioare amputate insa. Un prim grup de pacienti a facut exercitii zilnice de cate 15 minute, timp in care echipamentul cu oglinda le-a creat iluzia ca piciorul amputat este sanatos si la locul lui.
Un alt doilea grup de pacienti a avut oglinda acoperita, in asa fel incat iluzia sa nu mai fie prezenta. Acesta a fost grupul de control. In fine, pacientii din al treilea grup au fost sfatuiti sa inchida ochii si sa-si imagineze, pentru 15 minute, ca piciorul amputat este sanatos si se poate misca. Dupa cum a fost aratat in studiu, durerea medie a scazut dramatic pentru primul grup, cel care a folosit o oglinda pentru a induce in eroare simturile. Pe o scara a durerii relativa de la 0 la 100, scaderea este de la 30 de puncte la 7 puncte. Celelalte doua grupuri de pacienti nu au raportat o scadere dramatica a durerii. Dupa o luna, tratamentul care a fost aplicat la primul grup (cel cu oglinda intacta) a fost generalizat la toate grupurile, pentru inca o luna. Dupa cum se observa din rezultate, toate cele trei grupuri raporteaza acum o scadere a durerii.
Mecanismul de alinare a durerii fantoma cu ajutorul oglinzii nu este inca pe deplin elucidat. Dr. Jack Tsao nu este primul care l-a aplicat, el incearca insa sa fundamenteze aceste idei cu ajutorul unui grup de pacienti de control. Cert este ca, datorita imaginii reflectate, pacientul are iluzia ca membrul amputat este intreg, iluzie care ii alina durerea. Dr. Jack Tsao este de parere ca alinarea durerii poate proveni de la activarea neuronilor oglinda in emisfera creierului care este contra-laterala membrului amputat.

Proteina care regenereaza membrele amputate
Salamandrele au o capacitate cu adevarat speciala: daca li se taie picioarele, acestea vor creste automat la loc. Din pacate, salamandrele sunt printre putinele animale care au aceasta capacitate, iar oamenii de stiinta sunt sunt foarte interesati in a descifra mecanismul de regenerare al membrelor amputate. Recent, cercetatorii englezi au descoperit o proteina care joaca un rol crucial in acest proces. Desigur, ei spera ca, in viitor, sa poata regenera membrele amputate si in cazul oamenilor. Cheia mecanismului de regenerare a membrelor salamandrei sta intr-un complex de celule cunoscut sub numele de "blastema". Aceasta este o colectie de celule stem nediferentiate, capabile de a creste un organ intreg. Ea se regaseste si in stadiile initiale ale dezvoltarii oricarui embrion.
Blastema este cumva asemanatoare cu mai cunoscutul meristem, o colectie de celule stem ce se gaseste in varful ramurilor de plante, si care determina cresterea ulterioara a unei noi ramuri. Diferenta esentiala intre meristem si blastema este ca meristemul plantelor este prezent in mod normal in plantele adulte, pe cand blastema este prezenta numai in embrion si in anumite locuri speciale ale animalelor adulte, ca pielea care se regenereaza. Desigur, cu exceptia catorva animale, ca salamandra, unde blastema poate conduce la regenerarea unui intreg membru.
In cazul salamandrelor, organismul lor este in stare sa construiasca o noua blastema chiar in organismul adult. Astfel, o parte din celulele din regiunea afectata de amputare sunt retransformate de organism in celule stem, creand o blastema, si apoi transformate la loc in celule adulte, odata ce membrul amputat creste. Recent, cercetatorii englezi au descoperit o noua proteina care joaca un rol crucial in acest proces. Ei spera ca intelegerea mecanismului de regenerare va putea ghida viitoarele cercetatori in cazul oamenilor.
Noua proteina investigata se numeste nAG, si ea este secretata de celulele nervoase si de celulele din piele. Pentru a demonstra importanta proteinei nAG, cercetatorii au avariat celulele nervoase, in asa fel incat ele nu mai erau capabile de a produce proteina nAG. Apoi insa, au indus artificial procese aditionale in celulele invecinate, in asa fel incat aceste celule au produs artificial proteina nAG. Rezultatul acestei experiente a fost ca membrul amputat al salamandrei a crescut la loc, cu toate ca celulele nervoase ce produceau proteina nAG erau avariate.
Dr Anoop Kumar si colegii lui de la University College London cred ca aceste rezultate incurajeaza cercetarile de regenerare a membrelor amputate in cazul mamiferelor. Dr David Stocum de la Universitatea Purdue (Statele Unite), crede ca aceste cercetari pot ajuta la intelgerea faptului de ce mamiferele au o capacitate mult mai mica de regenerare a organelor pierdute. O intelegere mai clara a mecanismelor de formare a blastemei si de regenerare a membrului amputat poate ajuta medicii sa recreeze artificial aceste blasteme si in alte parti ale corpului uman, care nu se regenereaza in mod obisnuit. "Cat de repede se va intampla aceasta, nu putem spune, dar descoperirea acestei noi proteine nAG este un pas important", a adaugat dr. Stocum.

---

Despre autor: