"Poetul... un actor pe o scena din hartie"   Este unul dintre cei mai prolifici poeti optzecisti. Peste 20 de volume de poezie, la care se adauga si cateva comentarii critice despre autori contemporani, stau marturie. Traian T. Cosovei implineste astazi 53 de ani. "Ma bucur ca in apropiere de ziua mea au aparut doua carti, volumul «27. Poezie de Bucuresti» care are si un DVD. Este o initiativa a Aso­ciatiei Scriitorilor din Bucuresti, sunt 27 de poeti din generatii diferite, incepand cu Ana Blandiana pana la mai tinerii Paul Vinicius. De asemenea, la Targul Gaudeamus am lan­sat o carte foarte frumoasa «Bautorii de absint», impreuna cu alti 4 poeti: Ni­chita Danilov, Ion Muresan, Ioan Es. Pop si Liviu Ioan Stoiciu.  Eu nu prea sunt mandru de mine. Cred ca mandru poate fi nu­mai Dumnezeu de creatia Lui. Am fost fericit in ziua in care am luat Premiul Academiei Romane pentru poezie. Poezia mea evolueaza. Nici o carte de-a mea nu a semanat cu cea dinainte. Si poezia, ca si sufletul omului, are evolutia ei. Cred ca, o data cu trecerea vremii, poezia mea s-a interiorizat. La inceput, acum 30 de ani, era considerata foarte zgomotoasa. Acum cauta mai mult profunzimea decat spectacolul poetic de suprafata. Poezia este un mod de a dialoga de la om la om, dar in nici un caz nu poate fi considerata un bun de mase. Ea se adreseaza celor care au un anumit tip de sensibilitate. Trebuie sa ai o formatie sufleteasca si una intelectuala pentru poezie.  Nu cred ca am avut vreun mo­ment de cumpana in destinul meu. Am fost foarte afectat de moartea tatalui meu, scriitorul Traian Co­sovei. In perioada aceea, ca sa nu ma gandesc foarte mult la ce urma sa se intample, lucram la patru gazete in acelasi timp. Ma felicit ca nu am facut de ras numele tatalui meu. Apoi, ma bucur ca si sotia mea scrie. Anul acesta a primit Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pentru proza. Ma mustru pentru momentele de superficialitate de care am dat dovada din cand in cand.  Cand eram mai tanar as fi vrut sa devin actor sau arhitect. La actorie erau foarte putine locuri, iar la matematica nu eram bun deloc. Oamenii din generatia mea mai ascultau de parinti si cand mi-au spus parintii sa dau examen la filologie, la filologie am dat. Nu prea mi-a placut facultatea, erau multe materii care nu cred ca mi-au servit. Cred ca si poetul este un actor. Nu­mai ca el joaca pe o scena din hartie care arde mai repede decat scena din lemn. Eu nu sunt omul care sa se im­puna pe plan social. Nu mi-au placut niciodata functiile. Poti sa conduci foarte bine si din umbra. Imi doresc foarte mult sa nu mai vad scriitori saraci. Este mai mare rasul. In rest... vreau sa salut si sa urez tot binele cititorilor Jurnalului National."   Evolutie "Cred ca, o data cu trecerea vremii, poezia mea s-a inte­riorizat. La inceput, acum 30 de ani, era considerata foarte zgomotoasa. Acum cauta mai mult profunzimea decat spectacolul poetic de suprafata" Traian T. Cosovei poet