Rasuceni, patria strutilorAproape 1.000 de struti dau piept cu iarna romaneasca la marginea comunei giurgiuvene Rasuceni. Cea mai mare ferma de Negri Africani din Europa la momentul de fata face regulile in UE. De origine africani, strutii "mioritici" sunt insa la fel de blanzi cu ingrijitorii lor precum vitele, dar uriasele pasari ameninta oricand sa faca victime cu ghearele lor ucigase.


Veceslav Surachi este unul din somerii de lux aparuti prin destramarea URSS. Inginer in industria aerospatiala, basarabeanul pripasit la Moscova a ramas fara slujba din cauza diferendului dintre rusi si kazahi, care au solicitat 10 milioane pentru o lansare de pe cosmodromul Baikonur. Rusia s-a vazut cu programul aerospatial... in aer.


Profitand de legislatia romanesca primitoare cu basarabenii care isi doreau dobandirea cetateniei romane, Surachi s-a repatriat dincoace de Prut pentru a o lua de la zero, in 1992. "In Bucuresti, la Ministerul Justitiei, am stat la o zi intreaga la coada si toata lumea ma intreba unde vreau sa plec. Eu le raspundeam ca nu vreau sa plec nicaieri, si nimeni nu intelegea ce spuneam. Am aflat dupa aceea ca am stat la coada la care nu trebuia, a celor care doreau sa plece din Romania... La ghiseul pentru repatrieri nu era nimeni", povesteste amuzat basarabeanul. In mijlocul strazii a cunoscut o moldoveanca de la Dorohoi care l-a luat in chirie si apoi l-a luat in spatiu ca sa isi poata face buletin de Romania. Asa a inceput a doua viata a lui Veceslav Surachi, la 38 de ani.


FERMA DIN OTEL. Folosindu-se de experienta sa din Rusia, a pus bazele unei afaceri de intermediere de oteluri speciale si a dezvoltat astfel o societate care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 150 de milioane de dolari. Dar reusita de suflet a lui Veceslav Surachi se gaseste la Rasuceni, in judetul Giurgiu: cea mai mare ferma de struti din Europa, la ora aceasta. "Noi am facut aici singurul standard pentru o ferma de struti. L-am trimis celor de la Institutul European de Standardizare si va deveni valabil in toata Uniunea", se mandreste Veceslav Surachi.


Impreuna cu un prieten bulgar a pus bazele unei microferme la sud de Dunare, dar conditiile severe pentru o viitoare ferma europeana l-au facut pe inginerul Surachi sa regandeasca toata afacerea. A prins curaj dupa ce cu banii obtinuti printr-un grant de la Banca Mondiala se convinsese de posibilitatile de crestere a strutilor in Romania, dar si de eficienta economica a unei viitoare astfel de afaceri. Pentru asta avea nevoie de un teren mult mai mare, dar si de dezvoltarea pe verticala a tuturor componentelor unei astfel de activitati: o ferma de reproducere si o alta pentru cresterea pasarilor de taiere, o fabrica de nutreturi, abator, statie de incinerare, dar si un sistem propriu de distributie.Dupa sase ani si investitii de 6 milioane de euro, Veceslav Surachi ne-a primit la ferma, care intre timp i-a devenit si casa. Afacerea de oteluri i-a lasat-o fiului sau, Denis. "El face bani si eu ii cheltui", rade degajat inginerul. Drumul pana la ferma din marginea comunei Rasuceni este unul greoi, neasfaltat, de evitat pentru investitori. Dar Veceslav Surachi s-a documentat. A aflat ca aici terenurile sunt propice unei agriculturi "bio", adica fara ingrasare chimica, in plus, a vrut ca ferma sa aiba suficient spatiu pentru toate facilitatile proprii. In momentul de fata, ferma se intinde pe 300 de hectare, iar abatorul de struti de la Rasuceni, conceput si produs special in Germania, este cel mai modern din toata lumea.


AFRICANII BIGAMI DE LA CUCURUZUa€™.Puternicii Negri Africani (rasa importata de Surachi - n.r.) din padocurile de la Cucuruzu, cum ii zic localnicii fermei, sunt cuminti, daca nu vad oameni imbracati in haine rosii sau albastre - culori care ii fac sa devina violenti. Ingrijitorii, oameni din Rasuceni, au invatat sa se fereasca de ghearele nimicitoare ale strutilor si de ciocurile ce plescaie dupa tot ce luceste. Sunt la fel de blanzi si ascultatori ca vitele, aflam de la ei. In schimb, atunci cand se simt amenintati sunt capabili sa despice un om cu ghearele de la picioare. Hmm, parca totusi n-am vrea sa-i mangaiem pe crestet, desi ochi lor mari si jucausi iti inspira toata increderea.

In sezonul rece, stau grupati in padocuri "fetele cu fetele, baietii cu baietii. Sa fie mai dornici la primavara, cand e sezonul de imperechere". Structura familiei, la struti, este una "justa", crede glumetul lor stapan: un mascul si doua femele.


Scump si la carne si la pieleUn strut asigura o productie de 30-35 de kilograme de carne, din care jumatate de calitatea intai. Inginerul aerospatial reconvertit in fermier vrea sa dezvolte insa si elementele secundare ale afacerii. A facut o tabacarie vegetala, pentru ca pielea de strut este foarte cautata si scumpa. In viitor, basarabeanul vrea sa dezvolte si comertul cu pene, dar si sa construiasca o mica fabrica destinata prelucrarii grasimii de strut, bogata in Omega 3.
Pentru a largi paleta de clienti, Surachi s-a gandit la tipuri de produse pentru romani, carne de mici, cu un pret mult mai accesibil, dar si produse "crud-uscate" gen salam si prosciuto, cu care sa cucereasca Europa printr-un lant de supemarketuri.


  DEZVOLTARE. Veceslav Surachi, fermier europeanFerma de crocodili, alta afacere exoticaIn Romania exista la momentul de fata aproape 3000 de crescatori de struti inregistrati in trei asociatii. Putini sunt insa proprietarii a unor efective de maxim 50 de exemplare. Veceslav Surachi vrea sa ajunga la 20.000 de capete. Astfel, ferma lui Surachi este acum cel mai puternic concurent european pentru Africa de Sud, lider mondial pe acest segment. Desi un kilogram de carne de strut ajunge in magazin la aproape 100 de lei, Veceslav Surachi spune ca face toti banii. "Este recomandata in multe diete, datorita cantitatii mici de colesterol, dar aceasta pasare are o mare calitate: nu asimileaza hormonii de crestere, deci carnea are calitati naturale care nu pot fi puse la indoiala", ne-a precizat fermierul. Mai in gluma, mai in serios, Surachi se gandeste sa faca si o ferma de crocodili. "Pasarile le hranesc cu nutreturi de pe terenurile fermei, ouale le pun la incubator si cresc sau vand puii, carnea o abatorizez cu linia tehnologica proprie, pielea si penele le prelucrez tot aici, dar cu oasele ce sa fac? Mai bine le dau la crocodili, ca nu ma costa cine stie ce cresterea lor. Iar abator si tabacarie am deja!", rade Surachi pe sub mustata.