In zona rurala, cele doua scrutine au fost marcate de absenteism, dar mai ales de o profunda lipsa de informare a alegatorilor.

Nici Matei Barbu, Ątaranul intelept" al lui Flutur,n-a inteles prea multe din votul de ieri O ceata deasa acopera, in ziua votarii, satele din judetul Dimbovita. In Lunguletu, doar citiva tarani nimeresc sectia de votare. Cam patru-cinci pe ora. Mai ales batrini. Matei Barbu, fostul consilier personal al ministrului Gheorghe Flutur, este acum membru in comisia de votare, ca simpatizant al PLD. Batrinul se uita hipnotizat la sintagmele "circumscriptie uninominala" si "vot majoritar" de pe buletinul de vot. Nu e treaba lui sa le descilceasca intelesul. Si-a facut datoria de a-si aduce rudele la vot. Pe altii nu i-a putut convinge, fiindca, recunoaste el, nici nu prea a stiut ce sa le spuna. Doar atit: stampila pe DA la referendumul lui Basescu. Ceata persista. In Baleni, cea mai bogata comuna din judet, televiziunea locala transmite o nunta, sa nu influenteze votul. E amiaza. Abia au votat 50 de alegatori din peste 1.500. Dintre acestia, jumatate sint membrii celor doua comisii, de la europarlamentare si de la referendum, despartite de o pinza. "Eu am votat numai pe partea europeana", spune Ion Badea, adica nu s-a mai dus si la referendum. Scopul lui a fost, de fapt, sa-l intilneasca pe primar si sa-i ceara niste bani imprumut. Pentru oamenii din Baleni, dincolo de ceea ce face primarul, nu mai exista politica. Toata campania a insemnat trei afise puse de PSD si doua de PNL. Primarul Florea Musat spune ca oamenii sint si duminica la cimp si ca nu vor veni la vot. Iar daca ar veni, nici n-ar sti ce voteaza. In Baleni, ca si in Lunguletu, se face legumicultura intr-un ritm sufocant, oamenii n-au timp de politica.

Cele patru benzinarii din Baleni vind 600.000 de litri de benzina, intr-o vara, pentru cele 2.000 de motopompe cu care satenii isi uda legumele. Pentru benzina asta platesc taxa de drum. Nici un ban nu s-a intors la ei sa pietruiasca drumurile dintre cimpuri, unde isi rup masinile cind isi cara recolta. Vor face europarlamentarii ceva in privinta asta? "Si nu sintem noi prosti sa votam niste somnorosi care n-au facut nimic aici, ca sa nu faca nimic la Bruxelles, dar pe bani mai multi", spune pensionarul Marin Andriescu.

Mai peste deal, in Bolovani, se voteaza in scoala cu doua sali de clasa construita pe timpul lui Spiru Haret. Linga scoala, in curte, se inalta din iarba temelia de beton a unei scoli mai mari. "Temelia asta e asa de cind ma stiu eu", spune Preda Mincu, un satean nascut in timpul colectivizarii. Vecinul lui, Voicu Ionita, de 80 de ani, isi aminteste ca si el s-a jucat, in copilarie, printre acele betoane. E clar, sustin amindoi, ca nu mai are nici un rost sa votezi ceva sau pe cineva in tara asta, ca nu se face nimic. Au venit totusi la vot, amindoi, ca sa-si mai dezmorteasca bicicletele din curti.

In Balteni, Ioan Gomanu, un batrin analfabet, e dezamagit ca nu primeste nici un ban pentru ca a votat, asa cum auzise el. A ramas fara tigari. "Dar macar stiu ca am pus stampila pe domnul Iliescu, ca el ne iubeste", spune, resemnat, batrinul. Toti vecinii lui de pe Strada Caldarii au venit la vot ca poate capata ceva. Sint cei mai saraci oameni din sat. Locuiesc in bordeie pe care le-au impopotonat cu lighene, sa para ca au antene parabolice. (Viorel Ilisoi)

Diaspora n-a stiut ce are de votat Romanii din diaspora nu au primit decit foarte putine informatii despre scrutine de la ambasade si de la partide.

La Madrid, urnele au ramas mai mult goale Romanii din diaspora acuza lipsa de interes a autoritatilor romane si a partidelor politice pentru prezenta scazuta la vot. Cei din Italia, de pilda, sustin ca politicienii romani le-au acordat atentie doar atit timp cit au fost in centrul scandalurilor si le-au oferit astfel ocazia unor gesturi demagogice. Nici ambasada sau consulatele nu au fost mai generosi cu informatiile. Preotul paroh Daniel Veres, al bisericii greco-catolice Delle Copelle din Roma, spune ca romanii de aici s-au putut informa despre alegeri doar din presa din Romania si ca, dintre enoriasii sai, abia unu din zece auzise ca urmeaza sa se organizeze scrutinul. La rindul sau, Partidul Identitatea Romaneasca a organizat un sondaj propriu in localitatea Latina, linga capitala Italiei. Acesta a evidentiat ca din zece persoane doar doua erau foarte bine informate, cinci nu auzisera deloc despre alegeri, iar trei erau informate foarte vag. De asemenea, extrem de putini intelegeau sistemul de vot uninominal pe care erau chemati sa-l aprobe sau sa-l respinga. Situatia era aceeasi si in Spania, unde presedintele ADERE, Daniel Tecu, afirma ca doar 20-30% dintre romanii de pe teritoriul iberic au putut afla despre alegeri si referendum. Acestia sint cei care au avut acces la televiziunile romanesti ce emit prin satelit, singura sursa de informare in afara citorva biserici care au fost dispuse sa faca efortul de a populariza procesul electoral in rindul enoriasilor.

Purtatorul de cuvint al Ministerului de Externe, Ilie Banica, admite ca MAE s-a concentrat in primul rind asupra aspectelor logistice, nefacind eforturi speciale pentru informarea comunitatilor din Spania sau din Italia. Pe site-urile ambasadelor nu se putea gasi decit un link la site-ul MAE, care continea date organizatorice si legislative, dar nu prezenta lista candidatilor la europarlamentare, nu furniza nici informatii despre sistemul de vot uninominal, nici explicatii despre miza scrutinelor.

Romanii din diaspora declara ca oricum ii intereseaza prea putin sa voteze, din cauza degringoladei din politica interna romaneasca, ce-i face sa fie mai legati de viata politica a tarii in care traiesc in prezent. (Oana Popescu)