Urmatoarea carte din Colectia Enciclopedica, pe care Cotidianul v-o aduce lunea viitoare, se concentreaza asupra uneia dintre cele mai memorabile figuri ale culturii.

Desi Kongzi sau Kong fuzi, cum il numesc chinezii, „Maestrul Kong", pe care europenii il cunosc sub numele de Confucius, este unul dintre cei mai de seama ginditori si politicieni pe care i-a inregistrat istoria, el a „supravietuit" pina in acest moment numai si numai prin textele discipolilor sai. Existenta lui nu poate fi dovedita nici prin vestigii arheologice, nici prin alte metode stiintifice, singurul vehicul prin care invataturile sale s-au pastrat fiind cartile. Astfel, viata si opera sa au fost transmise si, implicit, modificate fie prin intermediul adeptilor sai si al scolilor pe care acestia le-au format de-a lungul anilor, fie prin insemnarile istoricilor chinezi.

Misiunea celui care si-a pus in minte sa scrie o carte despre Maestrul Kong este, prin urmare, una dificila si alunecoasa, din cauza faptului ca legenda are mai multe de spus despre aceasta personalitate decit are stiinta. Danielle Elisseeff insa, care a semnat „Confucius. Cuvintul in actiune", titlu care continua Colectia ENCICLOPEDICA, are in spate multi ani dedicati Extremului Orient si un exercitiu serios intr-ale cercetarii. Dupa ce a studiat arheologia la Tokyo, a devenit doctor in studii despre Extremul Orient, iar acum este cercetatoare la École des Hautes Études en Sciences Sociales du Louvre. „Artele Extremului Orient", „Istoria Japoniei: intre China si Pacific", „Civilizatia Chinei clasice", volum realizat alaturi de sotul ei, Vadime Elisseeff, sint doar citeva dintre titlurile care au pregatit anevoioasa intreprindere de a scrie despre Confucius.

Cunoscind bine felul in care s-a construit si s-a decantat fenomenul Confucius, cercetatoarea franceza isi incepe studiul printr-o colectie de portrete ale ginditorului, asa cum s-au conturat ele in diferite surse, pastrind mereu rezerva istoricului care stie ca certitudinea este o iluzie. Dar, intrind in jocul ale carui reguli recomanda cititorului mai putina rigoare pentru exactitatile istorice, afli ca acela care avea sa devina „cel dintii ginditor chinez" s-ar fi nascut undeva in anul 551 inainte de Hristos. Daca unele istorii spun ca provenea dintr-o familie nobila, una dintre cele mai importante surse, „Memoriile istorice" de Sima Qian, sustine ca facea parte dintr-o familie modesta. Momentul nasterii sale se inscrie in asa-numita epoca „Primavara si Toamna", corespunzatoare epocii fierului, in care China cunostea o dezvoltare destul de puternica, dar si instabilitati politice.

In acele imprejurari se nastea in China o noua categorie de invatati, cunoscuti ulterior sub numele de shi, din care va face parte si Confucius. Acestia, situati intre popor si putere, nefiind nici aristocrati, nici prezicatori, dar nici plebei, au inceput sa construiasca noua elita. Inzestrati intelectual si cultivati, stiau sa stapineasca cele „sase arte": ritualurile, muzica, trasul cu arcul, conducerea carelor, caligrafia si calculul. Chiar daca guvernatorii ii pretuiau pentru abilitatile lor, nici unul dintre acesti shi nu beneficia de slujbe importante si nici de privilegii, lucru care i-a transformat intr-un grup contestatar. Din acest gen de atitudine se va desprinde Confucius, care, daca la inceput se va dedica politicii, va renunta treptat la stiinta guvernarii, consacrindu-se invataturii care va crea una dintre cele mai influente scoli de gindire din Asia si care va marca, multi ani mai tirziu, si Occidentul.

Neavind „nimic tangibil, nimic verosimil" ca punct de plecare, autoarea cartii urmareste, mai degraba, felul in care s-a creat un fenomen cultural, social si politic. Asa se face ca, daca initial ii schiteaza lui Confucius o biografie compilata din tot ce pun la dispozitie bibliotecile si imaginarul colectiv, orientalista franceza urmareste, pas cu pas, care erau datele acelei epoci din istoria Chinei, pentru ca apoi sa explice felul in care au fost folosite ideile lui Confucius in arta guvernarii. Cea de-a doua jumatate a cartii discuta despre puterea invatatilor si despre cum daoismul, budismul si confucianismul au influentat, rind pe rind, nu numai un popor, ci o lume intreaga.